REPLICA ONLINE CONSTANTA

10.4° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
10.4° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Anual, aproximativ 65.000 de români suferă un accident vascular cerebral

Anual, aproximativ 65.000 de români suferă un accident vascular cerebral

Replica API 6 iulie 2015 | 04:43 178

Anual, în întreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticați cu boala Parkinson, la nivel european fiind 1,2 milioane pacienți, iar în țara noastră sunt înregistrați peste 70.000 de pacienți care au această maladie. În ceea ce privește boala Alzeihmer, în România există peste 500.000 de pacienți care suferă de așa zisa boală a uitării.

Anual, aproximativ 65.000 de români suferă un accident vascular cerebral (AVC), iar la nivel mondial apar circa 1,7 milioane de cazuri noi. Raportat la numărul cazurilor cu traumatisme cranio-cerebrale (TBI), în România întâlnim o creștere semnificativă cu o incidență de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, înregistrându-se anual peste 60.000 de noi cazuri. Incidența este peste media europeană care oscilează între 150-300 cazuri la 100.000 de locuitori. În Statele Unite se înregistrează aproximativ de 1,6 milioane de cazuri de TBI, iar în Rusia, această cifră este de 4 cazuri la 1.000 de locuitori.

Tocmai de aceea, milioane de oameni din întreaga lume sunt victime ale tulburărilor cognitive generate fie de traumatisme cranio cerebrale, fie de boli vasculare cerebrale, fie de afecțiuni neurodegenerative dezvoltate în timp.

Tulburările de memorie, funcție executivă, vorbire, percepție spațială, atenție, calcul și praxie, într-un cuvânt tulburări cognitive, reprezintă consecințe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândită, în particular după un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrală traumatică (TBI), dar și ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson rămânând o cauză majoră de dizabilitate. Mai exact, tuburările cognitive se manifestă prin modificarea capacității de gândire, execuție și a memoriei pacientului, în sensul deteriorării acestora, față de un nivel anterior de funcționare. Acestea se mai pot produce și în contextul îmbătrânirii normale (îmbătrânirea fiziologică).

Studiile arată că, o parte din persoanele cu tulburare cognitivă ușoară rămân stabile cognitiv sau redobândesc starea de normalitate, dar o mare parte progresează spre demență în următorii 5 ani, de aceea tulburarea cognitivă ușoară poate fi considerată un factor de risc pentru demență. Tipul amnestic de tulburare cognitivă are un risc crescut de conversie în demența Alzheimer. Rezultate cercetărilor indică faptul că peste 80% din pacienții cu tulburare cognitivă ușoară dezvoltă demență pe parcursul vieții.

Pe lângă alte teme importante, tulburările cognitive—domeniu de studiu important al recuperării neurologice—vor fi dezbătute la a X-a ediție a Școlii Internaționale de Vară de Neurologie care are loc în intervalul 5-9 iulie la Eforie Nord. Evenimentul, ce aduce în România vârfuri ale medicinei și cercetării științifice, este organizat de Fundația Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) și un consorțiu internațional de universități, sub egida Federației Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR) și a Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNRS). Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Dafin Mureșanu, Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, președinte al Societății de Neurologie din România (SNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN), prof. Dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky și prof. dr. Ovidiu Bajenaru, Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, președintele de onoare ad vitam al Societății de Neurologie din România (SNR).

"Cauzele directe ale bolilor neurodegenerative sunt în principiu necunoscute. Nu se știe cu exactitate ce anume declanșează procesele de degenerare neuronală care se soldează cu apariția bolii Parkinson, bolii Alzheimer sau a sclerozei laterale amiotrofice. Este clar însă ca acestea au un determinism multifactorial în care anumite predispoziții genetice sunt validate de anumiți factori de mediu", a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu, președinte al Societății de Neurologie din România (SNR) și președintele Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN). Acesta a adăugat că "spre exemplu Coreea Huntington este o boală autosomal-dominantă ceea ce înseamnă că un descendent direct al unui bolnav cu această afecțiune are o șansă de 50% de a moșteni mutația. În cazul bolii Parkinson idiopatice, doar 5% din totalul cazurilor sunt cauzate de mutații genetice bine cunoscute. Procentul este și mai redus în cazul bolii Alzheimer. Boala Alzheimer este cea frecventă formă de demență reprezentând între 50 și 70% din toate cazurile de demență. Există și un tip de demență asociată cu boala Parkinson".

Boala Alzheimer și boala Parkinson, au un puternic impact asupra funcțiilor cognitive

Dacă ne referim la simptomele cognitive în boală Alzheimer, acestea se caracterizează printr-un debut gradat. În acest context cele mai frecvente sunt tulburările de memorie care se pot defini prin incapacitatea bolnavului de a reține informațiile noi sau date despre evenimente recente, chiar dacă păstrează amintiri dintr-un timp îndepărtat și chiar din copilărie. În timp, evoluția clinică a bolnavului se îndreaptă spre un tablou dezintegrativ de tip demență.

Pe de altă parte, și Boala Parkinson (BP) constă într-o afectare complexă a funcțiilor motorii și non-motorii ale creierului, implicând atât mecanisme dopaminergice, cât și nondopaminergice. Durerea precum și alte simptome senzitive sunt prezente la 40-50% dintre pacienți, acestea fiind descrise ca senzații de amorțeală, furnicături, arsură, căldură, răceală, durere, iar disfuncția olfactivă, ca și semn timpuriu în BP, afectează aproximativ 90% din pacienți. În BP sunt frecvent afectate funcțiile executive, cum sunt planificarea și capacitatea de a lua decizii, de asemenea memoria de lucru, limbajul, abilitățile vizuo-spațiale (în special percepția și interpretarea informațiilor vizuale), timpul de reacție și atenția. Însă, în stadiile timpurii ale BP, sunt cu predilecție afectate funcțiile executive. Impactul afectării cognitive asupra funcționalității zilnice a pacientului și asupra calității vieții sale este influențat de recunoașterea acestor modificări. Unele studii arată că impactul negativ al deteriorării cognitive a pacientului cu BP se extinde asupra persoanelor care asigură îngrijirea pacientului. Afectarea cognitivă poate fi prezentă încă din stadiile timpurii ale bolii Parkinson.

Chiar și pacienții nou diagnosticați cu BP au fost descoperiți că având un declin cognitiv semnificativ.La debut afectarea cognitivă este ușoară, putând fi inaparentă clinic și din această cauză, subevaluată. BP este o boală progresivă, evoluția presupunând și deteriorarea cognitivă.

Studiu în domeniul traumatismelor cranio-cerebrale

În ceea ce privește preocuparea continuă și eforturile specialiștilor pentru starea de bine a creierului, în cadrul programului științific și educațional 'RoNeuro Brain Days', desfășurat la Cluj-Napoca în luna Iunie a anului curent, a fost prezentat cel mai mare studiu retrospectiv din ultimul deceniu în domeniul traumatismelor cranio-cerebrale, care atrage atenția asupra efectelor pozitive ale tratamentului cu factori neurotrofici, la pacienții cu aceste tipuri de leziuni cerebrale.

Conform acestor date tratamentul îmbunătățește semnificativ performanțele și calitatea vieții pacienților. La acest amplu studiu, coordonat de profesorul Dafin Mureșanu au participat 25 de neurochirurgi și neurologi de top, în cea mai mare parte din România care au analizat rezultatele obținute după tratamementul cu factori neurotrofici la un număr de de 7.769 de pacienți cu traumatisme craniocerebrale ușoare, medii și severe, în 10 departamente de neurochirurgie din România, pe o perioada de 5 ani. "Acest studiu a fost o reală provocare pentru neurologie în general și neurochirurgie în special, iar rezultatele obținute ne arată o evidentă îmbunătățire a stării de sănătate a pacienților care suferă leziuni traumatice ale creierului, produse în mare parte de accidente rutiere, dacă noul tratament este aplicat în primele 48 de ore de la producerea accidentului", a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu. Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creștere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că 1 european din 3 are probleme sau suferă de afecțiuni neurologice și psihiatrice, de la insomnie până la demență.

Cu toate că nu reprezintă decât 2% din greutatea corpului omenesc, creierul e irigat cu 20% din totalul sângelui ce hrănește organismul, consumă 14% din totalul oxigenului necesar organismului și 16% din totalul glucozei, cea care aduce energie. Potrivit specialiștilor, un stil de viață sănătos coroborat cu activități fizice și intelectuale zilnice, dar și cu o alimentație sănătoasă pot consolida scutul de protecție al creierului și implicit evitarea îmbolnăvirii acestuia.

"Definiția neuroreabilitării s-a schimbat mult în ultimii ani. Acum, reabilitarea după accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio cerebrale sau vertebromedulare nu mai constă doar în terapie fizică. Un loc aparte îl are terapia cognitivă și emoțională. În viitor vom putea defini mai bine programele complexe de neuroreabilitare personalizată", a reiterat prof. dr Dafin Mureșanu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367