REPLICA ONLINE CONSTANTA

14.4° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
14.4° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Dar cu taragotul fermecat ce-aţi avut?

Dar cu taragotul fermecat ce-aţi avut?

Replica API 2 iunie 2014 | 13:37 834

Dacă "taragotul de aur" nu ar fi existat, românul Dumitru Farcaş l-ar fi inventat, cu siguranţă. Când eram mică nu înţelegeam toate astea. Aveam să le aflu mai târziu de la tata. El nu mai este de ani buni printre noi, la fel şi taragotul, dar învăţătura, dorul de copilărie şi de părinţi mi-au rămas în suflet şi în minte. Am ajuns duminică dimineaţă la muncă, mi-am pornit PC-ul din redacţie şi am făcut revista presei. Un singur lucru mi-a atras atenţia: taragotul lui Farcaş! Cum să nu-l fi reţinut, dacă toată copilăria mea am fost nevoită să-l ascult la "Tezaur Folcloric"? Scriu că "am fost nevoită" pentru că tatăl meu era fermecat de sunetul taragotului. Ori de Ziua Internaţională a Copilului nu numai că mi-am amintit brusc de toată copilăria mea, dar citeam presa naţională şi aveam să aflu un lucru trist. Indivizi fără pic de caracter, lipsiţi de demintate, l-au jefuit pe valorosul instrumentist chiar înainte de concert. I-au şterpelit taragotul dintr-un microbuz parcat în faţa Ateneului Român. I-au lăsat în schimb durerea, dar şi teama. După ani de muncă asiduă, maramureşanul a rămas cu mâinile goale. Zilele trecute şi-a sărbătorit ziua de naştere. A împlinit 76 de ani. Dumitru Farcaş este o legendă care va dăinui pentru totdeauna. Taragotul l-a consacrat, iar acum i-a dispărut fără urmă. O singură clipă a fost de ajuns să-i răstoarne întregul univers. Nu putem vorbi de taragot fără a-l evoca pe celebrul român de muzică folclorică şi populară. Când vorbim despre Dumitru Farcaş, vorbim de fapt de un mare iubitor de ţară şi tradiţie muzicală. Bunicul, tatăl său şi cei doi fraţi mai mari au cântat la fluier. În schimb lui Farcaş nu fluierul avea să-i poarte noroc, ci taragotul. Acest instrument unic, vechi de peste 100 de ani, l-a scos din anonimat. Farcaş a păstrat nealterate comorile folclorice moştenite din străbuni. Taragotul l-a însoţit zi de zi, pas cu pas, ceas de ceas. Şi ar vrea să-l însoţească până-n ultima sa clipă. "Decât să-i furaţi identitatea lui Farcaş, mai bine v-aţi tăia o mână sau un picior". Asta le-aş spune hoţilor dacă m-ar privi direct în ochi. Durerea ar fi aceeaşi. Apoi le-aş enumera doar o parte dintre distincţiile primite de Farcaş pentru virtuozitatea sa de taragotist: medalia Muncii în anul 1962, Premiul I şi titlul de laureat al concursului din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor, Helsinki (1962), Discul de aur decernat de Academia "Charles Cros" din Paris (1972), laureat al Premiului Ethnos (1991), laureat al Festivalului "Smithsonian Folklive Festival", Washington (1999), Premiul I la Festivalul Internaţional de la Bruxelles (1999), Premiul Inter-Lyra în cadrul Olimpiadei de Muzică şi Dans "Cele cinci Lyre", Budapesta (2000). Lui Farcaş nu va reuşi nimeni să-i ia nici cariera, dar nici rezultatele. Hoţii şi-au furat dreptul la libertate, pentru un pumn de bani, împiedicându-l pe artist să mai urce pe scenă la spectacolul aniversar al virtuosului naist Gheorghe Zamfir. Dar vorba filozofului Platon: "Sufletul omului este nemuritor şi nepieritor". La fel şi cu folclorul românesc.

Alexandra VASILE

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102