Daraban zice că a găsit dezastru la Camera de Comerţ: "Cineva de la Romexpo va trebui să dea cu subsemnatul"

Noul preşedinte îşi umflă muşchii

Şef de stat constănţean avem, şef al Camerei de Comerţ din Constanţa, avem, a mai rămas prim-ministrul să fie tot constănţean. Aşa se glumea în culisele conferinţei organizată, marţi, la sediul Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA), din Constanţa, unde preşedintele Mihai Daraban a relatat, fără să intre mult în detalii, despre situaţia catastrofală pe care a găsit-o la Camera de Comerţ a României, când a preluat şefia. Dându-şi ochii peste cap, Daraban a precizat că va forma, în viitorul apropiat, o echipă care se va ocupa cu monitorizarea documentelor aflate în dezbatere publică, complet absentă până în prezent.

De asemenea, Daraban i-a tras "de urechi" şi pe cei de la Romexpo, locaţie unde ar dori să fie organizate mai toate evenimentele din Bucureşti. "Nu mai vreau să spun ce am găsit... Ce s-a identificat, deja sunt în mâna instituţiilor statului, care să-şi facă treaba şi, cam atât, m-aş opri de la... Discutăm de prezent şi viitor. Din păcate, e un personal de execuţie deprofesionalizat, care n-a mai avut activităţi specifice unei Camere de Comerţ. Mă refer la a monitoriza documentele sau actele normative aflate în dezbatere publică, cu impact asupra mediului economic. Sunt lucruri la care voi umbla în perioada următoare, în sensul de a crea o echipă de lucru, care să facă posibilă această monitorizare. După care, bineînţeles, scopul nostru este şi de a deveni un partener de dialog pentru decidentul politic. Chiar am fost invitat de către premier să facem parte din coaliţia pentru dezvoltarea României, lucru care s-a întâmplat acum vreo lună, după ce am preluat eu interimatul. Nu în ultimul rând, să avem un cuvânt de spus când anumite aspecte economice sau anumite hotărâri ale Guvernului sau legi ale Parlamentului afectează mediul de afaceri. În altă ordine de idei, revigorarea Romexpo, care, ştiţi bine, este a Camerei de Comerţ a României, practic avem 90% din acţiunile acestei societăţi. Le-am dat directivă celor de la Romexpo prin care le-am spus că dacă mai văd alte târguri în Bucureşti, în afară de Romexpo, cineva de la Romexpo va trebui să dea cu subsemnatul. Să motiveze de ce s-a făcut la Romaero Băneasa sau în Piaţa Constituţiei. Practic, să avem o politică flexibilă de preţ, astfel încât nu să distrugem concurenţa, ci să-i aducem pe cei care organizează, un know-how pe anumite sectoare, să-i aducem să facă manifestări în incinta Romexpo, care este destul de generoasă din punct de vedere al suprafeţelor, sunt vreo 30.000 de metri pătraţi acolo, acoperiţi", a declarat Daraban. Preşedintele Camerei de Comerţ susţine că îşi va aplica principiile şi în Capitală, adică fără atragerea instituţiei în jocurile politice, aspect pe care i l-a adus şi la cunoştinţa premierului Victor Ponta. Ca motivaţie, Daraban a invocat maxima eficienţă pe care un neafiliat politic o poate produce. "dorim parteneri reali de dialog cu toate palatele, neatregerea Camerei de Comerţ a României în nici un fel de joc politic. De fapt, le-am şi spus că eu, la Constanţa, noi am cam forţat statutul şi este foarte clar că preşedintele Camerei de Comerţ Constanţa nu are voie să fie membru al nici unui partid politic, nu mai vorbim de funcţii. Şi au înţeles cei din Bucureşti că spre asta ne îndreptăm, pentru că dacă eşti afiliat sau dacă mergi pe partipriuri politice, la un moment dat, nu îţi mai poţi îndeplini misiunea pentru care ai fost ales acolo", a menţionat Daraban.

Taxa pe stâlp, renegociată

Adversar al variantei actuale a celebrei taxe pe stâlp, întrucât a fost impusă în regim de urgenţă de actualul Guvern, Daraban doreşte revizuirea ei şi adaptarea la realitatea din teren. În opinia sa, prin această taxă, vor avea de suferit furnizorii de producţie, în speţă şantierele navale. "Vor fi discuţii legate de revizuirea acestei taxe pe stâlp, ceea ce s-a făcut s-au cam amestecat mere cu pere. Eu am avut la momentul respectiv o scrisoare deschisă vis-a-vis de lipsa de dezbatere publică pe acest subiect. Nu poţi să amesteci stâlpul în sine sau ţeava de gaz sau beton cu barajul de la Porţile de Fier, nici cu reactoarele de la Cernavodă. Din păcate, noi suntem foarte, ca naţiune, indisciplinaţi. Aţi văzut şi pensionarii care fac cozi la plata taxelor. Nici agenţii economici n-au reacţionat vis-a-vis de această taxă cum trebuie. În primul rând, trebuie definite ţintele impozabile. Băieţii care au stâlpi au nişte Gigei în birou care rup facturi. Nu vedeţi nici un muncitor pe lângă un stâlp de înaltă tensiune. În schimb, în docul de la şantierul naval, vedeţi oameni care muncesc, care sudează, execută un produs finit. Nu poţi să compari stâlpul de înaltă tensiune, cu docul care este furnizor de producţie. Dacă cel cu stâlpul îşi calculează impozitul şi îl distribuie pe toţi clienţii, îşi recuperează acest impozit, dar şantierul naval are un produs cu cifru lung de fabricaţie, cu termen de livrare la anul sau peste doi ani, un preţ de piaţă şi de la care nu mai poţi recupera această taxă în plus, de la client. Asta e, o treci la pierderi", a declarat Daraban.

Marius Florian VASILE