Executaţii siliţi ar putea primi o mână de ajutor. Ce a stabilit Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Noroc cu Justiţia europeană

Debitorii care sunt executaţi silit de către bănci ar trebui să aibă dreptul să atace cu apel decizia de încuviinţare a instanţei, dacă în contractul de credit există posibile clauze abuzive. Decizia aparţine Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi care i-ar putea scoate la liman pe potenţialii executaţi silit, care nu sunt tocmai puţini în România. Peste 4,7 milioane de români au contractat credite în ultimii ani, iar aproximativ 900.000 dintre ei sunt în stadiu de executare silită, din care aproximativ 100.000 sunt "legaţi" de creditele în franci elveţieni, a căror dobândă s-a urcat până la cer, triplându-se chiar în ultimii patru ani. Decizia CJUE completează o decizie proprie anterioară, prin care instanţele naţionale ar trebui să verifice din oficiu dacă există clauze abuzive în contractele de credit care constituie titlul executoriu. CJUE s-a pronunţat pe aplicarea Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii în raport cu referinţele din dreptul civil la executarea silită, în cauza spaniolă C-169/14, acţiunea fiind tradusă imediat în limbile franceză, spaniolă şi română. În Dreptul românesc, contestaţia la executare reprezintă mijlocul procedural prin intermediul căruia debitorul poate obţine desfiinţarea măsurilor de urmărire silită şi poate fi formulată în termen de 15 zile de la data când s-a luat cunoştinţă de actul de executare sau dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice. De asemenea, instanţa poate suspenda executarea dacă debitorul depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă.

Marius Florian VASILE