Gropile de deşeuri din judeţul Constanţa, acoperite

Realizare

Boală grea, dar vindecabilă. România s-a angajat în urmă cu mai mulţi ani să scape de gropile de deşeuri neconforme cu standardele europene. Lucrările au intrat în linie dreaptă de anul trecut şi, în prezent, gropile vizate sunt acoperite în proporţie de peste 80%, autorităţile anunţând că proiectul se va dovedi la termenul limită, 30 septembrie a.c., un adevărat succes. Hârşova, Cernavodă, Murfatlar, Techirghiol şi Medgidia sunt localităţile vizate de proiectul a cărui valoare ajunge peste 201 milioane lei. Scopul proiectului este de a completa infrastructura existentă şi echipamentele cu investiţii, care vor asigura un management integrat al deşeurilor din judeţul nostru, prin care se vor asigura standardele minime necesare pentru conformarea cu legislaţia Uniunii Europene. Potrivit proiectului, beneficiarii sunt peste 619.000 de cetăţeni, din care peste 451.000 din mediul urban şi peste 168.000 din mediul rural. Valoarea proiectului este de aproape 202 milioane lei, din care contribuţia UE este de peste 144 milioane lei. Contribuţia Guvernului României este de peste 26 milioane lei, iar a Consiliului Judeţean Constanţa de peste 1,7 milioane lei. Durata de execuţie a lucrărilor este de 15 luni.

Acestea au început în luna februarie a anului trecut, iar termenul de finalizare este 30 septembrie a.c. Stadiul actual al implementării a ajuns la 87%, după cum a confirmat coordonatorul de proiect, Ivonne Saghiu.

„Obiectivul general al acestui proiect este creșterea standardului de viață și de mediu în județul Constanța, vizând în principal respectarea aquis-ului comunitar de mediu. De asemenea, prin obiectivul general se vor dezvolta sisteme durabile de management al deșeurilor în județul Constanța, prin reducerea numărului de zone poluate în județ. Ca obiective specifice, avem creșterea numărului populație care beneficiază de serviciile de colectare și management a deșeurilor și tarife suportabile pentru întreaga populație a județului”, a spus Saghiu, joi, în cadrul unei conferințe de presă, organizată în localitatea Murfatlar, la care au mai participat vicepreședintele CJC, Cristian Darie, reprezentanții antreprenorilor implicați în proiect sau primarul de la Murfatlar, Valentin Saghiu.

„În momentul de față, suntem mulțumiți de evoluția lucrărilor. Spun doar că suntem chiar, la nivel național, un proiect pilot în ceea ce privește lansarea anumitor lucrări pentru perioada 2014 – 2020 și am convingerea că absolut toate lucrările și toate proiectele le vom duce la bun sfârșit. Vreau să mulțumesc tuturor echipelor care sunt invitate la acest proiect, precum echipelor de la nivelul Consiliului Județean și cele care au fost cooptate: constructori, cei care ne asigură asistență tehnică, de toate felurile. Toți s-au integrat și, în ultima perioadă, văd că se muncește cot la cot, umăr la umăr, pentru a duce la bun sfârșit acest proiect”, a spus Darie.

„Sistemul de închidere, efectiv, este în strat de pământ de 50 cm, care lucrează ca strat suport pentru materialele de impermeabilizare. Apoi, avem un strat pentru biogaz, care colectează și transportă biogazul emanat de deșeuri în timpul degradării lor naturale. Avem etanșarea de bază, un strat de geocompozit, care împiedică ieșirea gazelor din deșeuri și, totodată, împiedică infiltrarea apelor pluviale. Practic, izolează întreg masivul de deșeuri de mediul înconjurător. Peste acesta, mai avem un compozit de drenaj, pentru eventualele ape pluviale care pot ajunge acolo și care duc apele pluviale la sistemul de drenaj, apoi un strat de protecție de 1 metru de pământ, plus 15 cm de sol vegetal. (...)La Murfatlar, suprafața depozitului înainte de închidere era de 3,6 ha. (...) Deșeurile au fost luate, același sistem de închidere de pământ, impermeabilizare și, din nou, un strat de protecție de 1 metru de pământ. La fel, sunt prevăzute sisteme de rigole pentru luarea apelor pluviale... și un rezervor etanș care, periodic, va fi vidanjat și dus la o stație de epurare. Pentru biogaz, avem stația de ardere, ea îl colectează, îl presurizează și îl arde pentru a fi eliberat în atmosferă ca un gaz non-toxic. (...)La Cernavodă am încercat să demarăm lucrările, însă la un moment dat s-a produs un fenomen de alunecare de teren pe versantul stâng. A trebuit o readaptare, dar cu proiectantul și beneficiarul am rezolvat această situație. (...) Se va finaliza conform termenului contractual, până la 30 septembrie a.c. (...) Ca ansamblu al lucrării, a fost nevoie de aducerea deșeurilor la o formă care să permită stabilizarea versanților, să nu mai existe pericole de alunecare. Sistemul de închidere: un strat de peste 50 cm de pământ peste deșeuri, un geocompozit de drenaj, care să preia gazul emanat din deșeuri și să îl conducă la niște viitoare puțuri, pe care tot noi le vom executa. (...) Înainte de închidere, suprafața de deșeuri era de 2,2 ha. După închidere, suprafața ocupată efectiv va fi de 1,8 ha. Ca volum de deșeuri estimat, sunt 45.000 metri cubi ”, a spus managerul de proiect al societății Iridex, Radu Mosor.

Iordache amenință cu plângeri penale

„Este rezultatul muncii de aproximativ un an de zile a CJC, respectiv a ADI Dobrogea, precum și a unor operatori din domeniul mediului, care au avut ca temă închiderea depozitului neconform de la Medgidia. Dacă ar fi să plecăm de la istoria acestui depozit, imediat după Revoluție, cam din 1990, s-a deschis acest depozit, neamenajat, neconform și timp de 23 de ani în acest depozit s-au depus deșeuri. În anul 2012, s-a sistat activitatea de depozitare și deșeurile din Medgidia au fost transmise către depozitul cel mai apropiat, respectiv Costinești, iar, din 2014, au început lucrările de închidere, pe care eu le declar excelente. (...) Se vede efortul celor care au lucrat. Avem acum un teren amenajat. Cu toate acestea, încă mai există cetățeni indisciplinați în Medgidia sau în zonele apropiate care încearcă să depoziteze în această zonă deșeuri. Am luat măsura ca, împreună cu Poliția Locală și Poliția națională, prin monitorizare cu camere și polițiști în zonă, pentru toți care vor depune deșeuri în zona aceasta vom face plângeri penale”, a spus, joi, primarul de la Medgidia, Marian Iordache.

Hânsă va face parc și cartier rezidențial peste fosta groapă de gunoi

La fel de fericit este și primarul de la Cernavodă, Gheorghe Hânsă, care susține că în locul fostei gropi de deșeuri ar putea fi amenajat un parc.

„Aș putea spune că este un proiect salvator. Ne salvează o zonă în care trebuie neapărat să extindem intravilanul, unde se află deja în construcție primele 60 de locuințe. Atunci când proiectam, în 2013, era proiectată și închiderea groapei de gunoi și era și promisiunea noastră, a României, că le vom închide. Am urmărit acest proiect al CJC, în care și noi suntem parteneri, trebuie să spun că s-au făcut lucrări temeinice. Vom fi aici până la sfârșit, pentru că cunoaștem foarte bine pericolul, căderile de ploi, apoi mișcarea acestui dispozitiv, ceea ce ar fi de nedorit. Cred că, în viitor, va fi parcul zonei rezidențiale din nordul orașului. (...) (Deșeurile de acum – n.r.) nu le mai transportăm de mult în zonă, le transportăm la depozitul de la Ovidiu, iar speranța noastră este ca repede-repede să le transportăm la Tortomanu, că am reduce la jumătate costurile. Pentru celelalte deșeuri reciclabile avem propria noastră platformă de sortare și reutilizare. Aici am rezolvat din 2008-2009”, a spus Hânsă.

Marius Florian VASILE