Hrana din spitalele constănţene trebuie să respecte nişte norme, aşa încât pacienţii să nu se îmbolnăvească mai tare

Dietă strictă

Pacienții din spitalele constănțene au nevoie de o dietă strictă pentru a putea să se recupereze din afecțiunile de care suferă și sunt internați. Desigur, meniurile zilnice sunt întocmnite de către asistenți dietecieni, care respectă niște parametri importanți dictați de afecțiuni specifice. Totuși, oamenii ar trebui să știe că pentru o internare peste noapte, un pacient beneficiează de trei mese complete și două gustări suplimentare, în funcție de ce boală suferă. Iar acestea nu trebuie făcute la mântuială.

Responsabilii care le oferă hrană pacienților din spitalele constănțene întocmesc cu ajutorul asistenților dietecieni meniuri variate pentru pacienți. Aceste meniuri trebuie să respecte anumite rapoarte de proteine, glucide și lipide, iar în funcție de diverse afecțiuni, suplimentate sau limitate anumite proporții.

Mai mult, agravarea unor boli sau apariția altora din motive de proastă proporționare a elementelor constitutive sunt cel mai mare pericol. Un asistent dietecian a prezentat principalele puncte de care ține cont când întocmește un meniu, iar riscurile prezentate de către acesta pot pune inclusiv viața în pericol pacientului.

Ce spune dieteticianul

„Meniul se concepe, în primul rând, în funcție de afecțiune. Acesta este princpalul punct de plecare. Apoi, meniul respectiv trebuie să împlinească toate calitățile, din punct de vedere caloric, calitativ și cantitativ. Proporția de proteine, glucide și lipide să fie una corectă, respectv 4 la 1 la 1.

Nerespectarea meniului, cel mai mare risc este acela de a se agrava boala, și respectiv de a apărea o altă boală. Dacă la un diabietic nu îi dai ceea ce îi trebuie și nu respecți glucidele, hidrații de carbon, adică să îi cântărești, cum avem în Spitalul Județean, pe secția de diabet, să îi dai mai puțin, este risc mare. De asemenea există risc de hipoglicemie, dacă nu mănâncă la jumătate de oră dupa că i se face insulina.

La hepatită, de exemplu, dacă meniul este bogat în lipide, în grăsimi, iarăși nu este foarte bine pentru ficat. La gastrită, respectiv dieta 1, aici sunt mai multe particularități. În primul rând, toate preparatele trebuiesc fierte la abur, nu se dă nimic prăjit, fript, toate preparate dietetic. O masă de fructe, un fruct ca și desert este mult mai bună decât o prăjitură. Fructele nu ar trebui să lipsească din meniu.

Că sunt fructe ca atare, sub formă de compoturi, nu ar trebui să lipsească”, a punctat pentru „Replica” asistentul dietetician Simona Ene.

Claudia CORBU