În Ţara lui Papură-Vodă, Ministerul Culturii îl ţine în braţe pe incompatibilul Lungu

Situaţie fără precendent în instituţiile de cultură din Constanţa. Un liberal cercetat penal pentru trafic cu obiecte de patrimoniu stă cu fundul, la propriu, pe două scaune, iar instituţiile statului se fac că plouă. Vorbim despre cumul de funcţii şi incompatibilitate, însă totul pare să aibă o justificare, doar trăim în Ţara lui Papură-Vodă, iar firmele sau persoanele care au nevoie de o descărcare arheologică trebuie să ştie la cine să se adreseze: la o singură persoană, care şi verifică, şi eliberează documente, şi face muncă în teren. Trei în unu, vorba reclamei, sau el centrează, el dă cu capul, el stă-n poartă.

Virgil Lungu, implicat în afacerea Deprom privind executarea lucrărilor de cercetare arheologică la centura de ocolire a judeţului Constanţa, de mai bine de un an este incompatibil cu funcţia de director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. Deşi pare greu de crezut, acesta activează, concomitent, la două instituţii de stat, atât ca şef serviciu al Departamentului de Arheologie Preventivă din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), unde are în subordine 10 oameni, cât şi ca director al Direcţiei de Cultură, unde coordonează alte persoane. Incredibil este faptul că Virgil Lungu, ca angajat al Muzeului de Istorie, emite avizele pentru descărcarea de sarcini arheologice, coordonează lucrările de şantier din judeţ, iar ulterior, în calitate de director al Direcţiei de Cultură, îşi poate verifica singur activitatea pe care o desfăşoară în cadrul muzeului al cărui şef este Gabriel Custurea. Unii mor de grija altora în loc să-şi vadă de viaţa lor. La Muzeul de Istorie, Virgil Lungu este şeful Departamentului de Arheologie Preventivă şi are în subordine maxim 15 oameni. Aici are cartea de muncă. Dacă cineva vrea să-l dea afară pe Virgil Lungu, o poate face de la Direcţia de Cultură. Acolo este director, conform contractului de management, a fost reacţia lui Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie. În privinţa programului de muncă al liberaului, este o nebuloasă totală. Conform legii, Lungu ar trebui să activeze zilnic 8 ore ca director la Direcţia de Cultură şi 2 ore ca şef serviciu al Departamentului de Arheologie din cadrul Muzeului de Istorie. Numai că activitatea de la muzeu presupune ore intense de muncă, iar în condiţiile în care ar lucra part-time nu ar mai avea dreptul să fie şef de serviciu. Ca şef de şantier, acelaşi Lungu ar trebui să răspundă civil şi penal pentru săpăturile arheologice. Lucrează cât se poate. Program normal, de 8 ore, inclusiv sâmbăta. Director la Direcţia de Cultură îl ţine Ministerul Culturii. Întrebaţi acolo de ce îl ţin sau cum îl ţin, ne sfătuieşte tot Custurea. În aceste condiţii, putem spune că activitatea lui Virgil Lungu la Direcţia de Cultură figurează doar în acte. Să presupunem totuşi că acesta îşi îndeplineşte sarcinile de serviciu la Direcţia de Cultură cu maximă stricteţe şi atunci, conform regulamentului de organizare şi funcţionare al instituţiei pe care o manageriază, ar trebui să urmărescă respectarea autorizaţiilor de săpătură arheologică şi a Regulamentului săpăturilor arheologice în raza teritoriala a judetului; să avizeze, pe baza referatelor de specialitate, lucrările ce urmează să fie efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător; să asigure supravegherea de specialitate a lucrărilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice întamplatoare, declansând, după caz, procedurile de clasare prevazute de lege; să emită Certificatul de descărcare de sarcină arheologică, pe baza deciziei Comisiei Naţionale de Arheologie; să primească bunurile mobile rezultate în urma descoperirilor arheologice întâmplatoare predate de descoperitor în termen de maximum 72 de ore şi să procedeze, potrivit prevederilor legale în vigoare, privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, dar şi să aplice sancţiuni prin specialiştii desemnaţi în cazul nerespectării reglementărilor privind protejarea patrimoniului arheologic (!). Cu alte cuvinte, Lungu, în calitate de director, îşi emite certificat de desrcărcare de sarcini arheologice pentru proriile săpături pe care le coordonează ca şef al Muzelui de Istorie, îşi verifică singur activitatea, referitor la respectarea regulamentului privind săpăturile, nu aplică amenzi (căci ar fi culmea!), şi îşi avizează singur propriile lucrări arheologice. Faţă de acestea, Gabriel Custurea, şeful său ierarhic la muzeu, spune că: Virgil Lungu merge pe şantier şi îşi vede de ale lui ca oricare altul care este expert în registrul arheologilor. De ce să se controleze singur? Comisia Naţională de Arheologie ne controlează în privinţa a ce facem noi pe şantier. Recunosc că Virgil Lungu emite certificatele de descărcare arheologice prin Direcţia de Cultură după ce primeşte aviz favorabil de la Ministerul Culturii. Asta este procedura. Este un circuit al hârtiilor. Interesant este şi faptul că o parte din aceste ilegalităţi au fost sesizate şi de Corpul de Control al ministrului Culturii, Kelemen Hunor. Fără efect însă. Deşi este cercetat penal, Virgil Lungu este menţinut la Direcţia de Cultură pentru că ministrul Khelemen Hunor preferă să închidă ochii la neregulile de la Constanţa, de vreme ce situaţia a rămas neschimbată după ce un grup de istorici şi arheologi au transmis în atenţia sa un memoriu prin care îşi exprima protestul faţă de menţinerea liberarului în funcţia de director.

Conturile şi salariile lui Virgil Lungu

Conform declaraţiie de avere, Virgil Lungu, împreună cu sotia sa, Veronica Lungu, au conturi frumuşele la bănci. Au 6 depozite bancare şi 3 carduri, în perioada 2003-2007, directorul Direcţiei de Cultură reuşind să acumuleze 183.500 lei. Astfel, la Trezoreria Constanţa şi Finance Bank, Veorica şi Virgil Lungu deţin două depozite de 15.000 lei fiecare, la Banca Transilvania au depus 65.000 lei, la BCR sunt înregistraţi 4.000 euro şi 10.000 lei, la CEC Constanţa figurează un alt depozit cu 36.000 lei, la Societatea de Asigurării AIG România SA au depus 9.000 lei, deţin şi un card la AIG de 3.300 lei, unul la BRD în valoare de 4.200 lei, cât şi unul la Banca Transilvania cu 26.000 lei. La capitolul salarii de la Direcţia de Cultura, Lungu încasează anual 22.272 lei, de la Muzeul de Istorie - 37.299 lei, iar prin cumul de funcţii îi mai intră în buzunar 14.219 lei. Facem precizarea că Virgil Lungu nu a putut fi contactat pentru a face precizări legate de activităţile pe care le desfăşoară în instituţiile de cultură din Constanţa. Vom reveni.

Alexandra VASILE