REPLICA ONLINE CONSTANTA

14.8° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
14.8° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Lovitura dată miercuri în Parlament: adio incompatibilităţi, adio ANI! Se modifică regimul incompatibilităţilor!

Lovitura dată miercuri în Parlament: adio incompatibilităţi, adio ANI! Se modifică regimul incompatibilităţilor!

Replica API 7 mai 2015 | 00:26 177

Deputaţii au respins cererea de reexaminare a legii 51/2006, dând astfel dreptul primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene să facă parte din Consiliile de administraţie al companiilor de utilităţi publice, lucru interzis de legea 161/2003.

În Parlament s-a scos de la sertar o lege care stătea ascunsă de mai bine de şase luni. Premierul Ponta a anunţat deja că susţine din „toată inima” propunerea preşedintelui privind modificarea regimului incompatibilităţilor. Astfel, o lege iniţiată de şase deputaţi PSD era votată anul trecut în Parlament şi ajungea la promulgare, dar era trimisă la reexaminare de preşedintele Traian Băsescu. În octombrie, legea trece de Senat fără a se ţine cont de observaţiile preşedintelui, iar de atunci stă în Parlament pentru a se găsi un moment prielnic pentru votarea ei. Momentul prielnic a apărut, legea aflându-se pe ordinea de zi a şedinţei de azi a Camerei Deputaţilor, fiind respinsă cererea de reexaminare. Astfel se va modifica fundamental regimul incompatibilităţilor, dar şi prerogativele Agenţiei Naţionale de Integritate. Parlamentarii au recurs la un subterfugiu, deoarece nu au modificat legea 161/2003, cea care stabileşte regimul incompatibilităţilor, ci au apelat la o lege pentru modificarea legii serviciilor comunitare de utilităţi publice 51/2006. Preşedintele Iohannis nu mai poate trimite legea la reexaminare, dar pesediştii vor folosi mesajul lui Iohannis pentru a explica votul lor din Parlament. Tentativele de modificare a atributelor ANI a generat reacţii dure în trecut din partea ambasadelor, ţinând cont de faptul că Agenţia a fost mereu lăudată în rapoartele MCV.

Camera Deputaţilor a respins cererea de reexaminare formulată de fostul preşedinte Traian Băsescu, păstrând forma votată anul trecut în Parlament. Pentru respingere s-au înregistrat 227 de voturi ”pentru”, 88 abţineri şi trei voturi au fost împotrivă. Noua lege aduce modificări regimului incompatibilităţilor şi prerogativelor Agenţiei Naţionale de Integritate.

Gândul a dezvăluit în urmă cu o săptămână că o lege ascunsă în Parlament ar putea să schimbe în scurt timp regimul incompatibilităţilor şi că momentul prielnic ar putea apărea după mesajul preşedintelui Klaus Iohannis despre incompatibilităţi. Camera Deputaţilor are pe ordinea de zi legea, majoritatea parlamentară fiind asigurată de PSD, PC, UNPR şi PLR. Nu este exclus ca şi deputaţi de la UDMR şi PNL să o susţină.

Aventura acestui proiect legislativ începe în 2013, într-o perioadă când mulţi aleşi locali erau declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate, şi este iniţiat de şase parlamentari PSD: Marian Neacşu – liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Axente Ioan, Covaci Dore, Fraticiu Gheorghe, Florin Iordache – coordonatorul operaţiunii din „Marţea Neagră” şi Gheorghe Roman. În momentul respectiv se vorbea de aproximativ 1.200 de primari şi consilieri care s-ar afla în incompatibilitate, numărul fiind avansat de Mariana Gâju, primar PSD Cumpăna. Printre aceştia se afla şi actualul preşedinte Klaus Iohannis care a fost acuzat de incompatibilitate de ANI. În cele din urmă, Înalta Curte i-a dat câştig de cauză lui Klaus Iohannis, în ianuarie 2015, după ce anterior câştigase procesul şi la Curtea de Apel Alba Iulia. În timpul campaniei electorale, premierul Ponta afirma că sigur Iohannis va pierde procesul cu ANI.

Practic, primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene primesc dreptul prin această lege să facă parte din Consiliile de administraţie al companiilor de utilităţi publice, lucru interzis de legea 161/2003.

Senatul respinge, în calitate de primă camera sesizată, proiectul legislativ la data de 5 noiembrie 2013.

Proiectul începe însă să fie susţinut în Camera Deputaţilor unde trece pe rând de comisii în 2014.

“Prin derogare de la prevederile art. 37 şi 92 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/sau, după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene, care sunt reprezentanţi ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei; primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei, prin dispoziţie.”, rămâne varianta trimisă la promulgare, în 24 iunie 2014.

Fostul preşedinte atenţionează că noua lege intră în conflict cu legea 161/2003, cea care reglementează regimul incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese.

„Soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor. Practic, ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii. Considerăm că o asemenea opţiune a legiuitorului diminuează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi vine în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare, din anii 2013 şi 2014, prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupţie şi de asiguarea a integrităţii.

În contextul necesităţii combaterii corupţiei şi asigurării transparenţei şi a integrităţii în sectorul public, apreciem că se impune menţinerea acestei incompatibilităţi între calitatea de primar sau de preşedinte al consiliuliu judeţean şi aceea de reprezentant al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, pentru a se evita suprapunerea intereselor colectivităţilor locale cu cele personale. Este evident că noul text de lege este de natură să pună în discuţie imparţialitatea şi obiectivitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene, creând premisele unui conflict de interese. (...) prin legea aflată la promulgare se modifică Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice 51/2006, însă nu se face nicio trimitere la actul normativ ale cărui dispoziţii sunt afectate, respectiv prevederile legii nr 161/2003. Apreciem că această modalitate de reglementare este de natură să creeze instabilitate legislativă şi texte de lege echivoce”, se arăta în cererea de reexaminare trimisă de preşedintele Băsescu.

În luna octombrie a anului trecut, Senatul adoptă din nou legea, fără a ţine cont de observaţiile fostului preşedinte Traian Băsescu. De atunci, legea stă blocată în Parlament fără a se mai discuta pe marginea ei.

La numai o săptămână după ce preşedintele Klaus Iohannis transmitea un mesaj la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor privind „clarificarea” regimului incompatibilităţilor, legea reapare în Camera Deputaţilor la vot final.

„Pe de altă parte, este necesar şi ca forul legislativ să asigure un cadru legal care să permită o funcţionare eficientă a administraţiei. Lipsa de claritate a legislaţiei, cum este, spre exemplu, cazul celei privind incompatibilităţile, afectează administraţia şi capacitatea sa de a lucra în serviciul comunităţii”, se arată în mesajul prezidenţial înainte de încheierea acestuia.

Premierul Victor Ponta prinde ideea şi de la Strasbourg anunţă că susţine “din toată inima” propunerea preşedintelui Iohannis.

"Realitatea este că am încurcat atât de tare legislaţia, încât nu mai ştiu primarii şi consilierii judeţeni ce au voie şi ce nu au voie să facă, motiv pentru care o nouă legislaţie, era să zic europeană, dar nu mai au alţii ANI ca noi, deci o nouă legislaţie în care să spui foarte clar când eşti primar, consilier, ministru, deputat, asta nu ai voie să faci, nu să faci o listă de permisiuni, ci doar de interdicţii, nu ai voie să faci unu, doi, trei, cinci, şase, zece, ai făcut al unsprezecelea lucru, nu eşti incompatibil. De-asta avem atât de multe procese, de asta avem o jurisprudenţă diferită, după cum ştiţi, unele procese le-a câştigat ANI, alte procese le-au câştigat aleşii locali sau parlamentarii, şi atunci are dreptate domnul Iohannis şi, evident, îl susţinem în a avea o legislaţie clară în ceea ce priveşte incompatibilităţile şi conflictele de interese”, a declarat marţea trecută la Strasbourg premierul Victor Ponta.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a promis că legislaţia nu va fi modificată fără acordul ANI

Agenţia Naţională de Integritate a anunţat de anul trecut că nu susţine această modificare legislativă a regimului incompatibilităţilor.

Care este legea care a generat fenomenul incompatibilităţilor

Mai multe articole dintr-o lege din 2003 reprezintă ţinta tuturor celor acuzaţi de incompatibilitate. În legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, la articolul 87 se prevede situaţiile de incompatibilitate ale primarilor (prevederea este asimilată şi pentru preşedinţii de Consilii Judeţene).

Cele mai multe cazuri de incompatibilitate au venit din cauza articolului 87, lit f, din legea 161/2003 care prevede următoarea situaţie de incompatibilitate: „funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes national”.

Camera Deputaţilor va da azi votul final pe cererea de reexaminare trimisă de fostul preşedinte Băsescu.

gandul.info

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367