Moaştele Sfântului Gheorghe, aduse în Constanţa de la Milano

Arhiepiscopia Tomisului a organizat marţi seară, de la ora 18.00, în ajunul praznicului celui cunoscut în religia creştină drept "Purtătorul de Biruinţă", o procesiune urmată de Slujba Vecerniei, cu prilejul aducerii spre închinare a raclei cu moaştele Sfântului Gheorghe, la Biserica "Sf. Mare Mc. Gheorghe", din Constanţa. Relicvele au fost donate de cardinalul Dionigi Tettamanzi, arhiepiscop emerit de Milano (Italia), şi vor fi depuse definitiv, spre închinare, în lăcaşul de cult creştin-ortodox constănţean, aflat pe strada N. Iorga, nr. 12. Biserica "Sf. Gheorghe" este cunoscută în rândul credincioşilor şi datorită faptului că pictura este realizată de marele artist Nicolae Tonitza. Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte miercuri, 23 aprilie, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. De altfel, Biserica "Sf. M. Mc. Gheorghe" din Constanţa îşi va prăznui hramul. Cu acest prilej ierarhul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Tot miercuri, de la ora 14.00, Ierarhul Tomisului îi va binecuvânta pe credincioşii din localitatea Saraiu, localitate al cărui aşezământ de cult este ocrotit de Sfântul Gheorghe.

Ocrotitorul Armatei

Măritul, minunatul şi vestitul mare mucenic Gheorghe s-a născut în Cappadocia, într-o familie creştină, şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian. S-a înrolat în armata romană şi, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creştinilor, emis de Diocleţian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-şi mărturisească public credinţa creştină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemniţat şi supus torturii pentru a-şi renega credinţa. Loviri cu suliţa, lespezile de piatră aşezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălţămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou şi toate celelalte torturi nu au reuşit să-l facă să renunţe la credinţa sa. În ţara noastră, Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Armatei, fiind totodată unul dintre cei mai prezenţi sfinţi, numeroase biserici purtând hramul său. Există numeroase oraşe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe ale Dunării este denumit astfel. Imaginea Sfântului Gheorghe ucigând balaurul este prezentă şi pe steagul Moldovei medievale, trimis de Ştefan cel Mare la Mânăstirea Zografu, de la Muntele Athos. În tradiţia populară, Sfântul Gheorghe este patronul agricultorilor, călăreţilor, fermierilor şi al bolnavilor de lepră. Praznicul Sfântului Gheorghe este asociat cu începutul verii pastorale, aşa cum Sfântul Dumitru anunţă încheierea acestui sezon.