Patronul fostei Întreprinderi de Metale Rare, executat de Fisc. Povestea bizară a unei afaceri „radioactive”

ANAF scoate la vânzare şi limuzinele lui Vasile Frîncu

Sursa foto: sursa wikimapia.org

Fiscul constănţean a prins în vizor şi execută doi afacerişti controversaţi ai Constanţei. Este vorba despre Ştefan Crăciunescu, fost ofiţer de Securitate şi patron peste ce a mai rămas din Întreprinderea de Metale Rare de la Vadu, şi Vasile Frîncu, fost membru PD, trimis în judecată pentru evaziune fiscală şi implicat într-un proces cu greutate, în care cere daune de 5 milioane de dolari Portului Constanţa. În cazul lui Frâncu, situaţia e atât de serioasă, încât Fiscul i-a scos la vânzare până şi limuzinele personale, trecute însă pe numele firmei. Cât despre Crăciunescu, măsura ANAF de a-i vinde nişte terenuri situate prin Gorj vine să complice şi mai mult o poveste de la bun început bizară, în care au fost implicaţi Securitatea, un fost senator şi chiar un fost şef al Companiei Naţionale a Uraniului, care şi-a pus soţia asociată în firma ce exploata ceva, nu prea se ştie ce, la Vadu.

Fiscul constănţean organizează pe 23 decembrie a.c. o primă licitaţie pentru vânzarea mai multor autoturisme aparţinând debitorului Vifrana SA, firmă controlată de fostul politician Vasile Frîncu. Vor fi licitate două maşini Cielo, cu un preţ de pornire de 4.400 lei, fără TVA, trei Peugeot Partner, a câte 28.200 lei bucata, o autoutilitară Dacia, de 3.100 lei, o remorcă Anssems, evaluată la 3.500 lei, dar şi o Toyota Land Crusier, cu un preţ de pornire de 48.100 lei şi un Mercedes Benz E 280, evaluat la 44.600 lei. Dacă ar reuşi să vândă din prima strigare cele nouă maşini, Fiscul s-ar alege cu circa 200.000 de lei, mult mai puţin decât datorează firma lui Frîncu statului. Potrivit ANAF, Vifrana SA este executată silit pentru datorii totale de 705.017 lei, la care se adaugă o situaţie financiară catastrofală. Firma care are sediul în Portul Constanţa dar se ocupă de cultivarea strugurilor a declarat pentru anul 2013 o cifră de afaceri de 2.862.349 lei şi pierderi de 2.106.463 lei, cu 27 de angajaţi. Firma căreia Fiscul îi scoate acum la vânzare parcul auto a fost foarte aproape să câştige daune de 5 milioane de dolari de la Portul Constanţa, după ce Frîncu a dat compania portuară de stat în judecată în urma rezilierii unilaterale a unui contract parafat între cele două părţi. În prezent, portul face eforturi considerabile şi cheltuie sute de mii de euro pe avocaţi pentru a se asigura că nu va ajunge în situaţia de plăti cele 5 milioane de dolari. În altă ordine de idei, Vasile Frîncu, în vârstă de 62 de ani, a fost trimis în judecată vara aceasta pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi folosirea creditului societăţii în interes personal, după ce a prejudiciat bugetul de stat cu 134.505 lei, prin afaceri ilegale cu motorină, confirmând astfel dezvăluirile făcute în exclusivitate de „Replica” încă din mai 2012.

Un securist, un fost senator şi şeful Companiei Naţionale a Uraniului, în firma ce căuta metale rare la Vadu

Tot pe 23 decembrie, Fiscul constănţean organizează o licitaţie şi pentru vânzarea unor bunuri aparţinând debitorului Prosidex SRL. Este vorba despre 18.808 metri pătraţi de teren intravilan în localitatea gorjeană Însurăţei şi 12 construcţii în stare avansată de degradare aflate pe acesta, cu un preţ de pornire de 617.825 lei, fără TVA. În situaţia puţin probabilă că va reuşi să vândă din prima acel teren, Fiscul nu-şi va recupera decât o foarte mică parte din banii pe care îi are de primit de la Prosidex SRL. Potrivit ANAF, firma este executată silit pentru datorii la stat în valoare totală de 2.489.209 lei. Prosidex SRL nu a mai depus bilanţuri fiscale din 2012, când declara o cifră de afaceri de 830.066 lei şi pierderi de 697.449 lei, cu 50 de angajaţi. Societatea are ca domeniu de activitate extracţia altor minereuri metalifere neferoase şi are în spate o poveste extrem de interesantă. Prosidex este deţinută în proporţie de 35% de constănţeanul Narcis Cristian Stere, de 42 de ani şi teleormăneanul stabilit la malul mării Ştefan Crăciunescu, de 56 de ani. Prosidex SRL are o soră geamănă, Prosidex Rom SRL, aflată în curs de reorganizare, cu acelaşi obiect de activitate şi aceeaşi patroni. Ştefan Crăciunescu a fost ofiţer al Securităţii, structura care controla înainte de 1989 fosta Întreprindere de Metale Rare de la Vadu, comuna Corbu, parte a Grindului Chituc. Pentru că a fost vorba de la bun început de un proiect secret, nu s-a ştiut cu exactitate niciodată ce se exploata în nisipurile de la Vadu. E puţin probabil să fie vorba despre uraniu, cele mai sigure informaţii făcând referire la exploatarea de titan şi zirconiu, ambele indispensabile industriei nucleare din România. Ulterior, cele două Prosidex apar ca producătoare de serpentinită concasată şi dolomită micronizată, iar principalul client al fostului ofiţer de Securitate este combinatul ArcelorMitall din Galaţi. Pe lângă arealul din Vadu, firmele deţin autorizaţii de exploatare pe muntele Rudina şi au puncte de lucru şi în zona Motru. Fosta Întreprindere de Metale Rare (ÎMR) de la Vadu a stârnit încă de la început interesul unor persoane suspuse, cu acces privilegiat la informaţii. Astfel, nu e deloc întâmplător că securistul Ştefan Crăciunescu se afla la conducerea unităţii din Grindul Chituc în momentul în care s-a făcut schimbul de regimuri politice în 1989. În anul 2000, Crăciunescu a cumpărat cu 2 milioane de euro fosta firmă a Securităţii pe care o conducea, ştiind foarte sigur că nisipul de la Vadu merită această investiţie. În firma Prosidex Rom, care exploata metalele rare moştenite de la ÎMR, au fost cooptaţi, treptat, pe lângă Narcis Cristian Stere, care se află şi acum la conducere alături de Ştefan Crăciunescu, soţia securistului, Carmen Ştefănescu, de 54 de ani, Ioana Nedelcu, de 64 de ani, Justin Tambozi, de 75 de ani, născut în Bulgaria şi fost senator PUNR de Călăraşi, dar şi Carmen Iuhas, de 58 de ani. Ultima este angajată la stat, la Transgaz, şi e soţia lui Tiberius Flaviu Iuhas, care, pe la începutul anilor 2000, când Carmen Iuhas devenea asociată în firma ce exploata metale rare la Vadu, era şeful Companiei Naţionale a Uraniului. Încă o dovadă că oamenii din sistem ştiau foarte bine cum stau lucrurile şi au acţionat mereu la sigur, transformând povestea întreprinderii de la Vadu într-o afacere „radioactivă” destinată doar celor iniţiaţi.

Cristian ANTON