Prefectul Constanţei: Şlamul de pe MSC Flaminia ar putea fi folosit de Lafarge, pentru co-ardere

Bola: "Ştiu că sunt mai multe nave care aduc deşeuri din Italia"

Descarcă nava Volgo gunoiul în judeţul Constanţa sau pleacă înapoi în Italia? Nava MSC Flaminia, refuzată de trei ţări, va intra în Dana 38, din Portul Constanţa, pentru descărcarea încărcăturii, ca apoi să ajungă în Şantierul Daewoo Heavy Industries Mangalia pentru reparaţii? Reprezintă nava Flaminia un pericol pentru populaţia judeţului Constanţa? Sunt doar câteva dintre întrebările la care prefectul judeţului Constanţa, Eugen Bola, a răspuns în cadrul unui interviu acordat cotidianului "Replica".

Reporter: Luna aceasta se împlinesc şase luni de când aţi preluat postul de prefect al judeţului Constanţa. Poate fi considerat şi un moment de bilanţ. Care au fost punctele forte şi punctele slabe ale primelor şase luni ca prefect al judeţului Constanţa?

Eugen Bola: Mi-e greu să apreciez punctele forte sau punctele slabe. Pot să spun doar că am trecut cu bine campania electorală. Toţi funcţionarii din Prefectură şi-au făcut cu prisosinţă datoria. Nu am avut nici un fel de incidente, deşi în restul ţării au fost incidente majore, tensiuni. În judeţul nostru au lipsit asemenea situaţii. Am trecut cu bine şi peste iarnă. Nu am avut o iarnă grea, dar am avut două episoade cu vânt puternic, zăpadă, drumuri blocate. Pot să-i evidenţiez aici pe cei de la Dumurile Naţionale şi Drumurile Judeţene care şi-au făcut datoria, începând de la director şi până la ultimul mecanic de pe utilajele de deszăpezire. Am început un proiect foarte important, proiectul "Aproape". Proiectul se referă la un sistem de videonconferinţă online, pentru 22 de primării din judeţ. Este foarte important ca reacţia autorităţilor la orice situaţie de urgenţă să se facă într-un timp relativ scurt. În acelaşi timp putem să primim informaţii de la cele 22 de primării. Evident că ne-am gândit, am ales primăriile strategice. La Primăria Cogealac vor veni şi cei de la Grădina. Practic vom avea legătura cu toate localităţile din judeţul nostru. Am demarat acţiuni în ceea ce priveşte combaterea fenomenului de braconaj piscicol, în special pe linia Dunării. Am avut acţiuni cu mai multe instituţii publice deconcentrate. Au participat reprezentanţi de la Garda Financiară, Garda de Coastă. Am întocmit un plan şi aceste acţiuni sunt în plină desfăşurare, ele continuă şi în aceste zile. Am avut o acţiune în urma sesizării primite de la Romsilva. Am întreprins mai multe acţiuni de control, pentru a verifica modul în care sunt protejate plantaţiile, pădurea şi perdelele forestiere. În perioada în care ar trebui să fie interzică această activitate de păşunat, mă refer din octombrie şi până în februarie, în absenţa ierbii, evident că animalele au afectat perdelele forestiere. Aceste perdele sunt extrem de importante. Peste ani vom avea adevărate păduri. Întreg judeţul este lipsit de vegetaţie. Am avut o săptămână de campanie privind maniera în care este colectat fierul vechi în întreg judeţul. La acţiune au participat şi cei de la RAJA, dar şi cei de la CFR, pentru a verifica în punctele de colectare dacă există echipamente tehnice, capace de canalizări. Urmare a controalelor au fost aplicate sancţiuni. Mai mult de 20 de puncte de colectare a fierului vechi au fost închise, pentru că la momentul controlului nu mai respectau condiţiile impuse prin avizul de mediu. Am avut numeroase întrevederi cu oameni de afeceri din Turcia. O echipă de la o televiziune din Indonezia a realizat la nivelul judeţelor Constanţa şi Tulcea un documentar despre modul în care convieţuiesc minorităţile naţionale. Am subliniat faptul că, de la 1878, de când Dobrogea a revenit la patria mamă, în judeţul nostru au trăit numeroase minorităţi care au avut o relaţie cât se poate de bună cu populaţia majoritată, deşi vorbim de culturi diferite, religii diferite. Nu este deloc întâmplătoare împrejurarea că, aici, alături de moschee se află şi o biserică creştin-ortodoxă, o biserică catolică şi a existat până la al Doilea Război Mondial chiar şi o sinagogă, dovadă că oamenii au trăit în deplină armonie pe acest teritoriu. Sunt multe lucruri asupra cărora ar trebui să ne aplecăm atenţia. Noi am depăşit în ultimele şase luni numărul titlurilor de proprietate emise de către OPCI, titluri avizate în cadrul Comisie de Fond Funciar. Am probat aproape toate dosarele care au venit de la Comisiile locale. S-au emis titluri de proprietate într-un număr mare, pentru a veni în sprijinul cetăţenilor care de prea mulţi ani fac demersuri în acest sens. Am gestionat diferite situaţii. Avem cazul navei MSC Flaminia. În ultimele trei săptămâni am avut o situaţie de criză, cod portocaliu pe Dunăre, situaţie pe care am gestionat-o foarte bine. Nu avem suprafeţe care să fie inundate. Au fost inundate numai suprafeţele care au fost în afara lucrărilor de apărare, suprafeţe care s-au aflat în zonele lipsite de lucrări de apărare. Aş vorbi aici despre localitatea Topalu spre Ghindăreşti. Acolo este o porţiune care se află la nivelul Dunării. Există doar un dig modest, din pământ, apa a trecut, dar s-a acţionat cu saci de nisip, cu pietriş. Nu am avut pagube majore, nu am avut locuinţe afectate de aceste inundaţii, deşi zile la rând a existat cod portocaliu. Avem o situaţie mai deosebită la Hârşova, în zona Vadu Oii. Acolo a fost imaginat, în urmă cu 20 de ani, un sistem de desecare care însumează 23 de kilometri. Există două staţii de pompare, însă apare problema plăţii energiei electrice, cu ajutorul căreia sunt puse în funcţiune pompele. Avem probleme cu banii, pentru că legea a fost modificată. Până acum un an jumătate sumele de bani pentru acoperirea costurilor referitor la energia electrică veneau de la Guvern, iar acum sunt puşi să plătească beneficiarii. Oamenii au posibilităţi materiale modeste şi am încercat să-i ajutăm. Mai avem o problemă foarte dificilă în zona Gârliciu-Ciobanu, unde în 2010 au existat două staţii de pompare-desecare, staţii care au fost complet distruse în urma inundaţiilor. În această situaţie, am deplasat la începul acestui an trei motopompe care au fost aprovizionate cu motorină de la rezerva de stat. Am solicitat acest ajutor pentru că oamenii nu aveau cum să plătească acea cantitate de motorină necesară. Pot să vă spun că azi (marţi, 23 aprilie a.c. -n.r.) am repartizat ultima tranşă din cele 20 de tone către zona Gârliciu-Ciobanu, pentru funcţionarea motopompelor care să contribuie la împiedicarea efectului de inundare a terenurilor. Când vorbesc de inundaţie eu nu mă refer la un nivel al apei care să depăşească digul, să spargă digul, ci mă refer la faptul că Dunărea, fiind crescută, avem o problemă în spatele acesteia prin creşterea nivelului pânzei apei freatice. Am făcut tot ce ne-a stat în putinţă să monitorizăm zona. Ne preocupă punerea în funcţiune a celor două staţii care funcţionează numai pe bază de energie electrică.

Rep.: În cât timp credeţi că se poate rezolva problema din zona Gârliciu-Ciobanu, acolo unde oamenii au cam fost condamnaţi să trăiască cu teamă?

E.B.: Au fost condamnaţi să trăiască cu teamă încă din 2010. De atunci şi până în 2013 nu s-au pus în funcţiune nici un fel de motopompe. Împreună cu domnul subprefect Radu Volcinschi ne-am zbătut să găsim motopompele, să găsim echipamentul tehnic necesar, motorina, oamenii. Motopompele sunt ale ANIF, dar ANIF nu mai are oameni. Personalul necesar este asigurat de ABADL, paza este asigurată de oamenii din cele două comune. Am încercat să punem umărul cu toţii la treabă şi să ieşim din belea. Se pare că există la nivelul Ministerului Agriculturii suma de 9,5 milioane lei, pentru refacerea celor două staţii de pompare la standarde ridicate. Am discutat şi cu cei de la Enel. Ei vor întinde pe o distanţă destul de mare reţeaua electrică, pentru că după ce au fost distruse de inundaţii, devastate de hoţi, de la cele două staţii de pompare-desecare a fost furat şi cablul electric. După ce ajung banii la Constanţa vom începe activitatea de refacere a celor două staţii de pompare-desecare, în paralel cu activitatea Enel, activitate de montare a cablului pentru alimentarea staţiilor cu energie electrică.

Rep.: Vă rog să ne spuneţi, concret, în cât timp vor putea deveni funcţionale respectivele staţii de pompare-desecare din zona Gârliciu-Ciobanu?

E.B.: Noi spunem că până la iarnă vom rezolva problema, dar asta numai dacă vom primi şi banii necesari.

Rep.: Aţi amintit despre nava MSC Flaminia. Considerată drept o bombă toxică plutitoare, refuzată de trei ţări, nava Flaminia va intra în cele din urmă în Dana 38, din Portul Constanţa, pentru descărcarea încărcăturii?

E.B.: Eu nu vă pot da un răspuns dacă intră sau nu în port. Pot să vă spun că luni, 22 aprilie a.c., am primit ultimele buletine de analiză. Au fost expediate la Garda Naţională de Mediu, la Agenţia Naţională de Mediu. Specialiştii celor două instituţii trebuie să interpreteze buletinele de analiză şi să tragă concluziile. Dacă amestecul acela de şlam, rezultat în urma incendiului, distrugerii containerelor, a substanţelor care s-au amestecat cu apa şi cu agentul de stingere a incendiului, reprezintă un pericol pentru mediu şi un pericol pentru muncitorii care vor lucra la navă, dacă aceasta va ajunge la ţărm. Nu a existat şi nu există nici un risc pentru populaţia oraşului Constanţa, dar pentru cei care vor lucra se vor lua măsuri de siguranţă. Inspectoratul Teritorial de Muncă va verifica procedurile pe care le vor pune în aplicare muncitorii la momentul când containerele, în prezent lipite, vor fi dezlipite prin sudură. Dacă nu va reprezenta un pericol, containerele vor ajunge în Dana 38. Pe dană se va pune o folie ecologică, peste această folie vor fi bazine în care fiecare container va fi spălat, curăţat. Apa rezultată în urma spălării containerului o să fie trasă în bazin şi apoi reciclată. Pot să apară diferite probleme. S-ar putea ca în unele containere să mai găsim produsul iniţial, vopseluri de mai multe feluri. Aceste produse vor fi împachetate, puse pe maşini şi transportate în ţara de origine, respectiv Germania. Aceasta este înţelegerea dintre Autoritatea Naţională de Mediu din Germania şi Autoritatea Naţională de Mediu din România. Repet faptul că nu a existat niciodată nici un pericol pentru locuitorii oraşului Constanţa, dar pentru cei care vor lucra acolo vrem să înlăturăm orice risc.

Rep.: Cu alte cuvinte, încărcătura de pe nava Flaminia va ajunge în Dana 38 numai dacă autorităţile române îşi dau acceptul?

E.B.: Da. Containerele vor fi spălate, curăţate, după care vor ajunge la Mangalia. În ceea ce priveşte şlamul, el va fi strâns în recipiente care vor fi trecute printr-un anume proces tehnologic. Lichidul din acest şlam va fi înlăturat, trecut prin anumite echipamente cu o centrifugă, brichetat şi ar putea fi folosit de Lafarge din Medgidia, pentru co-ardere. Sunt vreo 120 containere afectate în urma incendiului. Dacă printr-o minune mai există cutii cu vopsea sau alte substanţe chimie, intacte, nelovite, vor fi împachetate şi trimise în Germania. Aceasta este înţelegerea dintre România şi Germania.

Re.p: Tabla pentru corpul navei Flaminia va fi adusă de la Galaţi?

E.B.: Cred că teoretic tabla va fi adusă de la Galaţi. S-ar putea să se folosească şi tablă din Ucraina. Suma totală care ar fi cu titlu de investiţie se duce spre 30 de milioane de dolari şi nu este deloc de lepădat, pentru că vorbim de oraşul Mangalia şi Şantierul Daewoo în care lucrează mii de oameni, în societăţile subcontractoare alte mii de oameni. Dacă tabla va fi luată de la Galaţi sunt alte mii de oameni care vor avea de lucru, care vor avea de lucru după ce această navă va ajunge în Portul Constanţa.

Rep.: Când veţi primi un răspuns clar în cazul navei Flaminia?

E.B.: Noi sperăm să primim săptămâna aceasta răspunsurile la toate întrebările noastre. Aşteptăm concluziile din care să se desprindă două idei: şlamul nu reprezintă un pericol pentru mediul înconjurător, şlamul nu reprezintă pericol pentru lucrătorii care vor desprinde containerele să poată fi aduse pe dană.

Rep.: Câţi oameni vor fi angrenaţi în această activitate?

E.B.: De ordinul zecilor. Trebuie să fie o mobilizare de forţe şi un personal tehnic de supraveghere. toate procedurile trebuie respectate cu punct şi virgulă, pentru a înlătura riscul producerii accidentelor de muncă.

Rep.: Ce se va întâmpla cu nava Flaminia dacă instituţiile statului român nu vor da un răspuns favorabil?

E.B.: Nava nu va intra în Portul Constanţa. Dacă există aceste amestecuri care pot să aducă prejudicii mediului, pot să pună în pericol sănătatea, viaţa oamenilor care vor lucra pe navă, atunci aceasta nu va intra în Portul Constanţa şi va fi trimisă în Germania.

Rep.: Ce soartă credeţi că va avea vaporul Volgo Balt 219, aflat din luna martie în Portul Constanţa, unde urma să descarce 27.00 de tone de reziduuri de tip RDF?

E.B.: Nu este prima navă. Au mai fost nave şi vor mai veni. Ştiu că sunt mai multe nave care aduc deşeuri din Italia. Aceste deşeuri nu pot fi distruse în România. Legea noastră prevede doar valorificarea acestor deşeuri. Dacă se constată anumite contradicţii, diferenţe semnificative între ceea ce apare pe buletinul de analiză care însoţeşte marfa şi starea de fapt constatată aici, printr-un alt buletin de analize, marfa nu va fi primită. Chiar şi în situaţia în care deşeurile sunt refolosite, cenuşa şi fumul rămase în urma arderii nu trebuie să reprezinte un pericol pentru mediu şi populaţie. Aici intră în acţiune cei de la Garda de Mediu care au atribuţii pe linie de control. Nici o navă nu va ajunge în Portul Constanţa, să descarce deşeuri, dacă există contradicţii între buletinele de analiză.

Vom reveni.

Alexandra VASILE