Primarul Nicolin taie Centrul de Transfuzii de la ratia de sange din Negru Voda

Potrivit Alinei Mirella Dobrota:

Centrul Regional de Transfuzii Sanguine Constanţa a fost, de ani buni, văduvit de fonduri de la bugetul de stat pentru investiţii. Instituţia se confruntă, de asemenea, cu un deficit mare de personal, iar din cauza fondurilor limitate, directorul centrului, dr. Alina Mirella Dobrotă, a fost nevoit să rezilize contractele de service pentru instalaţiile de aer condiţionat şi pentru o parte din frigiderele laboratoarelor. De altfel, instituţia a rămas fără şofer, iar autorităţile locale nu se implică în promovarea acţiunilor de colectă mobilă, limitându-se doar la postarea unor afişe. Şefa Centrului de Transfuzii recunoaşte că în rândul medicilor există şi o uşoară tendinţă de a face risipă de produse sanguine şi, deşi e an de criză, constănţenii nu se înghesuie să doneze. Tot medicul mai spune că până în prezent nu s-a impus măsura temporară de excludere a persoanelor de la donare ca urmare a celor 6 constănţeni confirmaţi de specialiştii Institutului Cantacuzino cu virusul AH1N1.

Reporter: Doamnă director Alina Mirella Dobrotă, cu ce probleme se confruntă Centrul de Transfuzii Constanţa?

Alina Mirella Dobrotă: După normativul Ministerului Sănătăţii, Centrul de Transfuzii ar trebui să funcţioneze pe parte medicală cu 70 de angajaţi, ori noi ne desfăşurăm activitatea cu 13 asistenţi medicali. Ultimul demers pentru deblocarea de posturi a fost făcut în luna decembrie 2010 şi am primit răspuns în acest an că nu se aprobă. Avem 21 de angajaţi, dintre care personalul medical este reprezentat de 13 asistenţi medicali. Deficitul de personal este extrem de mare şi am încercat să-l corectăm folosind serviciile medicale ale unor laboratoare clinice şi ale unor medici de familie pe bază de contracte de prestări servicii. Este mai important să avem medici pentru ca selectarea donatorilor să fie făcută în mod corect, decât un şofer. Noi am recurs la această metodă de nevoie şi cheltuim mult mai puţin pe aceste contracte decât dacă cei 4 medici de familie ar fi angajaţii noştrii.

Rep.: Ce proiecte v-aţi propus pentru 2011?

A.M.D: Planurile noastre sunt multe, din păcate zădărnicite din cauza fondurilor extrem de limitate. Suntem în discuţii cu o firmă pentru a monta 10 detectoare de fum în zonele în care există aparatură electrică şi materiale inflamabile. Dorim un sistem antiefracţie, monitorizare video şi delimitare a zonelor de acces ale personalului instituţiei de cele pentru donatori prin folosirea unor cartele magnetice. Proiectul va fi făcut în aşa fel încât lucrările să se poată face în etape. Mai întâi va fi executat ce este urgent şi apoi vom putea extinde proiectul în funcţie de fonduri. Ne-am dori foarte mult să vedem finalizate în acest an ceea ce ne-am propus acum doi ani, şi anume continuarea lucrărilor de amenajare şi renovare a unei părţi din spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea cu precădere a spaţiilor în care au acces donatorii de sânge. Zona de intrare în centru trebuie reabilitată pentru că impactul este negativ pentru cei care ajung la noi. Am primit fila de buget şi pentru cheltuieli materiale este deja redusă cu aproximativ 21% faţă de anul 2010. Ne-am dori să realizăm site-ul instituţiei noastre. Este extrem de necesar să creăm acest site pentru a putea oferi populaţiei judeţului Constanţa informaţii corecte despre donarea de sânge, despre acţiunile de colectă mobilă pe care le desfăşurăm, astfel încât oamenii să nu mai aibă acces la informaţii în mare măsură eronate.

Rep.: Ce costuri implică lucrările de reamenajare a spaţiilor Centrului de Transfuzii în care au acces donatorii constănţeni?

A.M.D.: Toate lucrările propuse pentru 2011 se ridică la peste 1 miliard lei vechi şi noi dispunem de 200 milioane lei vechi din fonduri proprii, nimic de la bugetul de stat. În ultimii 10 de ani nu am avut bani alocaţi de la bugetul de stat pentru investiţii. Toate achiziţiile privind aparatura s-au făcut din fonduri proprii care sunt extrem de limitate. Din aceleaşi fonduri proprii, în ultimii doi ani ne-am rezolvat necesarul de achiziţii curente pentru dezinfectanţi, reactivi şi materiale sanitare. Referitor la amenajarea spaţiilor, nu putem demara o lucrare mare pentru că nu avem spaţii de depozitare.

Rep.: Din ce provin veniturile proprii ale Centrului de Transfuzii?

A.M.D.: Din analizele specifice tratamentului transfuzional pe care le efectuăm pentru spitale şi pentru gravidele cu RH negativ, care necesită o serie de testări în perioada sarcinii, şi după ce nasc, lăuzele. Sunt pacienţi transfuzaţi care au nevoie de produse selectate într-un anumit fel din cauza bolilor şi care necesită testări suplimentare, pe care spitalele nu se încumetă să le facă, pentru că situaţiile sunt rare şi ar investi prea mult în reactivi şi atunci le efectuăm noi contracost, în baza unui contract. Anual, din această activitatea reuşim să strângem 400 milioane lei vechi. Anul trecut am testat 1.200 de gravide şi lăuze. Bani ar fi mult mai mulţi dacă nu am mai lucra pe preţurile calculate în 1999. Costurile reale ale acestor analize efectuate de Centrul de Transfuzii sunt mult mai mari decât preţurile aplicate. Există un proiect de modificare a preţurilor, depus de Institutul Naţional de Hematologie la Ministrul Sănătăţii de luni de zile, dar încă nu a fost aprobat. Pentru o gravidă cu RH negativ, din setul de teste pe care trebuie să-l efectuăm, costul unei analize la prima prezentare este de 50 lei, iar dacă preţurile ar fi actualizate, s-ar putea ajunge şi la 300 lei. În prezent costurile pe care le practicăm nu acoperă nici costul reactivilor, dar nici munca personalului medical. De altfel, şi efectuarea acestor analize a reprezentat o problemă pentru noi şi, din lipsă de personal, am fost nevoiţi să reducem programul de lucru pentru gravide la două zile pe săptămână. Astfel, programul de recoltare este marţea şi joia de la 07.30 la 09.30. Nu trebuie să uităm că obiectul principal al activităţii noastre este cel de asigurare de produse sanguine pentru transfuzia pacienţilor din spitale, această activitate pentru lăuze, gravide şi analize pentru spitale este suplimentară activităţii de bază fiind efectuată de acelaşi personal. Practic, activitatea de venituri proprii este asigurată de către două asistente în Laboratorul de Imonologie, sub coordonarea mea, neexistând un alt medic, de aceea rugăm şi gravidele să înţeleagă constrângerea de program.

Rep.: Analizele în cazul gravidelor nu ar trebui să fie gratuite?

A.M.D.: Gravidele sunt nevoite să plătească pentru că reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări nu recunosc Centrul de Transfuzii ca instituţie medicală prestatoare de servicii medicale de laborator. Suntem incluşi în secţiunea la "alte instituţii". Dacă activitatea care de 50 de ani o efectuăm doar în Centrele de Transfuzii ne-ar fi recunoscută, atunci valoarea acestor analize s-ar deconta de către Casa de Asigurări şi gravidele ar beneficia de asistenţă medicală gratuită. Întrucât legal nu putem încheia astfel de contracte, activitatea noastră se face contracost.

Rep.: La capitolul aparatură medicală Centrul de Transfuzii cu ce probleme se confruntă?

AM.D.: Am avea nevoie de aparatură specifică pentru înlocuirea celor existente, aici mă refer la centrifugele pentru procesarea sângelui, în condiţiile în care cele două centrifuge ale Centrului de Transfuzii funcţionează din 1995. Costul unei centrifuge se ridică la 1 miliard lei vechi şi ne este imposibil să le achiziţionăm din venituri proprii. Este o urgenţă din punct de vedere al aparaturii întrucât noi facem parte din centrele care procesează 98-100% din sângele recoltat. În acest sens există solicitări depuse de Institutul Naţional de Hematologie la Ministerul Sănătăţii privind alocarea de fonduri pentru achiziţionarea aparaturii specifice. Dacă nici una din cele două centrifuge nu ar funcţiona o zi, am fi în imposibilitatea de a mai furniza spitalelor paleta bogată de produse sanguine pe care sunt nevoiţi să o oferim. Actualmente centrifugele funcţionează, dar apar defecţiuni pentru că tragem de ele în fiecare zi. Ultima defecţiune la o centrifugă a avut loc săptămâna trecută şi în 24 de ore a fost remediată.

Rep.: Centrul de Transfuzii a rămas de câteva luni bune fără şofer. Postul a fost ocupat?

A.M.D.: Anul trecut nu am putut angaja un şofer, întrucât nu s-a aprobat deblocarea postului. Ca variantă alternativă ar fi încheierea unui contract de prestări servicii cu o firmă care să ne pună la dispoziţie un şofer, însă nu am recurs la această soluţie din cauza bugetului extrem de limitat.

Rep.: În lipsa unui şofer, acţiunea de colectă mobilă în judeţ a avut de suferit?

A.M.D.: Deşi nu am avut şofer, anul trecut am avut 22 de acţiuni de colectă mobilă. Transportul a fost asigurat de diverse firme private, fie fundaţii sau ONG-uri. Pe 17 februarie a.c., avem o acţiune la Cernavodă, transportul fiind asigurat de o firmă al cărui reprezentant este donator de sânge. Din păcate, promovarea acţiunii nu este satisfăcătoare. Promovarea nu intră numai în obligaţia noastră, ci şi în obligaţia autorităţilor locale şi promovarea nu trebuie limitată doar la punerea unor afişe sau transmiterea informaţiei prin intermediul unui angajat care o face superficial. Practic noi ne-am aştepta ca primăriile să desemneze în funcţie de zone 1-2 persoane direct răspunzătoare de rezultatele activităţii lor de promovare. Să efectueze vizite în satele aparţinătoare oraşului sau comunei, să ia legătură cu biserica şi cu reprezentanţii unor firme. Sunt oameni care ar dori să doneze, dar nu sunt corect informaţi.

Rep: Ce primării nu vă sprijină în promovarea acţiunii de colectă mobilă?

AM.B.: Noi am contactat primăria din Cernavodă, am fost asiguraţi că s-au transmis anunţurile către medicii de familie, însă numărul persoanelor care se prezintă la donare nu depăşeşte 30 de persoane, ori zona are un mare potenţial. Nu este Cernavodă singura localitate în care ne confruntăm cu această situaţie. La Cobadin există iarăşi un potenţial mare de donatori, o populaţie deschisă, oameni dornici să doneze, dar din păcate persoana desemnată de primărie referitor la promovare mai mult mimează decât să aibă rezultate concrete. În mod verificat, această persoană se limitează la lipirea unor afişe şi oamenii care vin la donare se plâng că nu au ştiut de colectele mobile, deşi în Cobadin informaţia funcţionează de la om la om. La ultima acţiune am fost dezamăgiţi, am avut 10 oameni. La Mangalia 90% din donatori sunt angajaţi ai DMHI şi în ultimul timp s-a văzut că primăria nu-şi face simţită contribuţia în popularizarea acestor acţiuni. La Comana apreciem efortul primăriei care ne pune la dispoziţie transportul, iar numărul donatorilor acolo se ridică la 20. La Negru Vodă primarul (Ion Nicolin -n.r.) a refuzat categoric orice posibilitate de a ne sprijini în acţiunile de colectă mobilă.

Alexandra VASILE