Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2014. Vezi ce s-a întâmplat la Constanţa

Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2014, întocmit de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) arată că aproape 40 de persoane au murit din cauza drogurilor în 2013, la nivel naţional. Cele mai multe decese s-au înregistrat în Bucureşti şi în județul Ilfov.

Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a lansat la finele lunii octombrie a.c., în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” din Bucureşti, Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România 2014.

În document se precizează că, în 2013, Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) a raportat 30 de decese cauzate în mod direct de consumul de stupefiante. Dintre acestea, 28 au avut loc în Bucureşti şi căte unul în judeţele Ilfov şi Arad.

Tot anul trecut au fost identificate de către medicii legişti şi nouă cazuri în care moartea, chiar dacă a survenit din alte cauze, s-a dovedit că a avut legătură cu consumul de droguri, transmite mediafax.ro.

În acelaşi timp, potrivit ANA, în 2013, 1.054 de cosumatori de droguri injectabile au contactat boli infecţioase, numărul acestora menţinându-se aproximativ egal cu cel înregistrat în 2012, când au fost 1.110 cazuri, şi în 2011, când au fost luate în evidenţă 934 de situaţii de acest fel.

Conform hărţii prezentate de ANA, distribuţia teritorială a admiterilor la tratament, în funcţie de drogul principal de consum, a fost următoarea: canabis–21 de judeţe, cele mai mari valori înregistrându-se în: Cluj (60 de persoane), Bucureşti-Ilfov (46 de persoane), Mureş (33 de persoane), Iaşi (24 de persoane), Prahova (16 persoane) şi Constanţa (10 persoane). Ca şi în anii anteriori, consumul de canabis este cel mai extins, din punct de vedere teritorial (21 de judeţe), dar cu valori relativ mici.

De asemenea, cu valori similare comparativ cu canabisul, problematic însă ca extindere, rămâne şi consumul de SNPP (20 de judeţe). Zona Bucureşti-Ilfov înregistrează, în continuare, cel mai mare consum de opiacee şi SNPP. Judeţul Iaşi înregistrează cel mai mare număr de cazuri de hipnotice şi sedative şi un număr mediu de opiacee şi SNPP, iar judeţul Cluj cel mai mare număr de cazuri de admiteri pentru consum de canabis; deşi la valori mai mici, se poate considera că există un consum diversificat şi în judeţele Mureş Sibiu şi Timiş unde se înregistrează admiteri la tratament pentru mai multe tipuri de droguri: hipnotice şi sedative, opiacee şi SNPP. Zonele cu cel mai mare risc (ca număr de cazuri înregistrate), ca şi în anii anteriori, se conturează în jurul marilor centre universitare şi/ sau judeţe de graniţă: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Sibiu,Târgu-Mureş,Timişoara şi Constanţa, sea rată în raportul ANA.

În 2913, în municipiul Bucureşti, ponderea urgenţelor medicale cauzate de consumul de droguri ilicite este de peste o treime (37,8%), în timp ce, în judeţul Cluj, aceasta atinge 14,1%, determinând astfel includerea acestui judeţ într-o altă categorie de risc. Pe de altă parte, în judeţele Galaţi şi Iaşi, se înregistrează şi în acest an ponderi cuprinse între 5% şi 9,9%, ceea ce face ca, în segmentul teritorial format din cele 4 unităţi teritorial-administrative, să se acumuleze aproape două treimi (63,4%) din numărul total al urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri ilicite. Totodată, în alte 11 judeţe (Timiş, Mureş, Bihor, Constanţa, Sibiu, Botoşani, Dâmboviţa, Prahova, Braşov, Brăila, Bacău) grupate în zona de risc mediu (ponderi între 1% şi 4,9%) se cumulează peste un sfert din numărul total al acestor cazuri (25,2%), în timp ce zona de risc mic (ponderi între 0,5% şi 0,9%) sunt incluse în 2013, 9 judeţe şi cumulează doar 6,7% din numărul total al cazurilor de urgenţă. În ultima zonă, cea de risc foarte mic, alcătuită din restul de 18 judeţe, se regăsesc doar 4,7% din numărul urgenţelor medicale datorate consumului de droguri ilicite înregistrate în anul 2013. Comparativ cu anul anterior, creşte numărul unităţilor teritoriale aflate în zona de risc foarte mare, Clujul evidenţiindu-se, alături de Municipiului Bucureşti, ca având cea mai ridicată problematică în rândul urgenţelor medicale datorate consumului de droguri ilicite. Pe de altă parte, se remarcă reducerea numărului de judeţe aflate în zona de risc mare (de la 3 la 2 judeţe) şi a numărului celor din zona de risc mediu (de la 15 judeţe la 11 judeţe), concomitent cu creşterea numărului judeţelor aflate în zona de risc scăzut (de la 22 la 27 judeţe). Această schimbare sugerează restrângerea zonei teritoriale în care cazuistica urgenţelor medicale datorate consumului de droguri ilicite este semnificativă (ponderi peste 5%), de la 19 judeţe la doar 4 unităţi teritorial-administrative (Municipiul Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Galaţi). Dacă pentru cele mai multe dintre judeţe au loc scăderi ale ponderilor cazuisticii de urgenţă datorate consumului de droguri ilicite şi, implicit, trecerea într-o zonă de risc de nivel inferior (Dolj, Vâlcea, Hunedoara, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Vaslui, Arad, Olt, Buzău, Tulcea, Argeş, Alba), există şi judeţe în care se înregistrează, datorită creşterii ponderii acestei cazuisticii, „saltul” într-o zonă de risc de nivel superior (Cluj, Dâmboviţa,Sălaj,Gorj, Caraş-Severin).

Raportul poate fi consultat aici:

http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RO_RN_2014.pdf