Românii sunt pe cale de dispariție în Harghita și Covasna: Cerere către Președinție și Guvern

Un memorandum pentru protejarea şi afirmarea identităţii românilor din Covasna, Harghita și Mureș, adoptat, sâmbătă, la Izvoru Mureșului, și în care se cere, între altele, înființarea unui Departament pentru comunitățile românești din cele trei județe, va fi înaintat Președinției și Guvernului.

Reprezentanți românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș - lideri ai asociaţiilor comunităţii româneşti din cele trei județe, primari români din Harghita, cadre didactice şi preoţi din județ - au discutat, la Izvoru Mureşului, despre problemele comunităților românești și au tras un semnal de alarmă cu privire la continuarea acțiunilor de ”discriminare și deznaționalizare” a românilor din Arcul Intracarpatic.

La întâlnire au participat și ministrul Apărării Naționale, Mircea Duşa, episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, precum şi prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei.

Reprezentanții românilor au afirmat că, având în vedere configurația demografică, administrativă, educațională, economică și politică actuală din județele Covasna și Harghita în special, românii au ”un satut de facto de minoritate numerică locală”, sunt discriminați, marginalizați și tratați ca ”o populație aservită”, neexistând egalitate de șanse.

”În județele Covasna și Harghita, contrar cadrului european, minoritatea dominantă (ungară), devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea românească din cele două județe, devenită minoritate numerică locală dominată, este condamnată la deznaționalizare sau la emigrare. Românii din această parte de țără nu dispun de instrumente legale și de pârghii eficinte pentru a contracara prin forțe proprii efectele negative ale descentralizării, în rapoartele cu autoritățile administrației publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formațiunilor etnice maghiare”, se arată în memorandum.

De asemenea, aceștia au susținut că datele oficiale ale recensămintelor populației indică scăderea numărului românilor în majoritatea localităților cu populație etnic mixtă din Covasna și Harghita, în ultimii 25 de ani, atenționând că, dacă acest proces continuă, în următoarele trei decenii populația românească din aceste localități ”se va diminua drastic, mergând până la dispariție”.

Potrivit unor studii sociologice prezentate în cadrul evenimentului, în județele în care etnicii maghiari sunt numeric majoritari ”societatea românească se regăsește segregată după principii medievale în propria țară”, accesul românilor la locurile de muncă, la deciziile și la reursele financiare fiind restricționat de ”dictatura etnocratică a formațiunilor politice maghiare” și complicităților factorilor de putere din cadrul autorităților decidente ale statului român.

”Principalul rezultat al ultimilor 25 de ani este apariţia unei minorităţi dominate şi unei majorităţi dominante, apariţia unui soi de apartheid cultural-instituţional pe criterii etnice, de tip medieval”, a precizat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Radu Baltasiu.

Totodată, în memorandum se menționează că agravarea situației și ”recrudescența demersurilor separatiste sunt trecute cu vederea” sau ”încurajate de complicități politico-economice transpartinice, de lipsa de reacție a instituțiilor statului” și de ”incapacitatea de gestionare a unor situații care vizează siguranța națională”.

”Ne-am propus să identificăm acele măsuri care să ducă la perfecţionarea organzării comunitare, să facem ceea ce depinde de noi. În al doilea rând, să potenţăm, să stimulăm solidaritatea naţională şi mai ales imensul capital de afectivitate în chestiuni pragmatice, iar în al treilea rând, solicităm Guvernului să se raporteze la problema noastră într-un alt mod. Să trecem de la demersuri, de la bune intenţii, la fapte concrete. Nu împotriva concetăţenilor maghiari, ci pentru noi, pentru ca acest spaţiu binecuvântat să rămână un spaţiu multietnic şi pluriconfesional şi nu o enclavă etnică”, a spus directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ioan Lăcătuşu.

În memorandumul adoptat se solicită ”elaborarea și aprobarea unei strategii naționale pentru asigurarea respectări dreptului constituțional la identitate națională și a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor de naționalitate română din unitățile administrativ-teritoriale în care aceștia sunt numeric minoritari”, înființarea unui Departament pentru comunitățile românești minoritare numeric, precum și numirea unui consilier prezidențial, respectiv guvernamental, care să monitorizeze situația comunităților românești.

De asemena, se cere finanțare, prin bugetul central, pentru proiectele promovate de asociațiile și fundațiile culturale, religioase și civice din județele Covasna, Harghita și Mureș, elaborarea unei strategii de dezvoltare economică prioritară pentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncă și menținerea celor existente, iar statului român să își exercita prezența ”clară și hotărâtă” în cele trei județe prin instituțiile sale specifice: prefectură, instituții deconcentrate, armată, forțe de ordine publică, ”așa cum procedează statul italian în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepții separatismului pe criterii etnice a așa-zisului Ținut Secuiesc”.

Semnatarii au reiterat solicitarea adresată Guvernului României, ”de a înceta practica aprobării solicitărilor UDMR de a fi schimbați prefecții români din județele Covasna și Harghita”, aceștia fiind ”singurii care pot veghea și acționa împotriva acțiunilor potrivnice satului român”.

”A venit momentul ca țara să se raporteze altfel la noi, românii din Covasna, Harghita și parțial Mureș. Datorită dificultăților din perioada de tranziție și a bulversărilor valorilor din societatea românească, nici până acum nu s-a înțeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste județe, ci a întregii țări. Așa cum nu se înțelege că, deși neacceptată de iure, autonomia maghiară în zonă există de facto. Lipsa de reacție a statului român face ca liderii comunității maghiare să continue promovarea identități unui ținut secuiesc fără români”, se precizează în memorandum.

În finalul documentului, sunt exprimate ”speranțele comunității românești de normalizare a conviețuirii interetnice în zonă”, care ”îi cheamă din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare şi dialog, singura soluţie rezonabilă fiind convieţuirea paşnică bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene”.

Memorandumul adoptat, sâmbătă, la Întâlnirea românilor din judeţul Harghita, organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş la Izvoru Mureșului, va fi depus la Președinție, Parlament și Guvern, precum și la Consiliul Europei, ”pentru o informare reală, în contrast cu informațiile eronate cu care sunt asaltate organismele europene”.

stiripesurse.ro