Scandal între naţionalistul Diaconu şi Kelemen Hunor. Deputatul PSD: "Nu poate să-şi dea cu părerea despre democraţia din România"

Extremismul începe să devină cuvântul de ordine în sânul guvernării Ponta 3. Şlefuită după chipul şi asemănarea negocierilor din 2012, colaborarea dintre PSD şi UDMR începe să se şubrezească. Pe fondul criticilor vehemente aduse de deputatul PSD, Bogdan Diaconu, liderii maghiari reacţionează şi readuc "discriminarea" în discursul public. Tocmai liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu a mai suportat şi a declarat vrute şi nevrute despre deputatul PSD, susţinând în cadrul unui interviu acordat unei reviste centrale de conţinut politic că în toate partidele există "voci extremiste": "Eu cred că e un lucru pozitiv că nu există un partid de extremă dreapta sau de extremă stânga în parlament. Nu e un lucru pozitiv că există voci în toate partidele, dar pot fi mult mai uşor gestionate aceste probleme în interiorul unor partide, indiferent de care partid vorbim, PDL, PNL, PSD, fiindcă eu discut cu liderul şi angajamentele le facem la nivelul liderilor şi e treaba lor să-i gestioneze pe cei care au rămas cu o retorică de acest gen. E treaba lui Victor Ponta cum gestionează ceea ce apare la el în partid", a declarat Hunor, cu trimitere evidentă către deputatul PSD, Bogdan Diaconu.

Diaconu şi-a făcut un obicei în a pune la punct apucăturile politicienilor maghiari din România şi îi contrează cu fiecare ocazie, chiar dacă iniţiativele sale contravin guvernării sau angajamentelor partidului din care face parte. Motivat de dragostea pentru tricolor, Diaconu şi-a umplut portofoliul politic cu iniţiative legislative care mai de care mai interesante şi, ca urmare a declaraţiilor lui Hunor, astăzi se întreabă: "toţi cei care nu sunt de acord cu caracatiţa UDMR care vizează autonomia teritorială, sunt brusc extremişti? tiaţi că noi, cei care apărăm România Unită, suntem extremişti? Că dacă nu-i lăsăm pe udemerişti să facă ce vor în România suntem naţionalişti şi trebuie să rămânem împrăştiaţi ca să nu le facem lor probleme?".

Pe fondul declaraţiilor acide care au escaladat în ultima perioadă, Diaconu dă peste nas şi tuturor celor care cred că, prin acţiunile sale, ar putea fi dat afară din PSD. Deputatul consideră că locul său este sigur şi susţine că Hunor nu are nici un drept de a se implice în aspectele interne ale altui partid: "Nu cred că Kelemen Hunor are putere în interiorul PSD. Hunor are o înţelegere politică la nivelul partidului pe care îl conduce, cu PSD, pentru asigurarea majorităţii parlamentare şi punct! Nu are nici puterea să îşi dea cu părerea vis-a-vis de viaţa internă a PSD, nici vis-a-vis de democraţia din România. Nu am nici un fel de motive de îngrijorare, Kelemen Hunor nu are nici un fel de drept de a se implica în treburile interne ale PSD. Sigur că da, existau mai multe soluţii pentru asigurarea majorităţii, dar discuţiile cu UDMR au avut loc încă înainte de alegerile din decembrie 2012, iar Victor Ponta a dorit să se ţină de cuvânt faţă de acele înţelegeri rezultate din discuţiile care au fost făcute de conducerea USL, adică Crin Antonescu şi Victor Ponta. Este explicaţia pe care o cunoaştem cu toţii", a declarat Diaconu, pentru Replica.

Deputatul este convins că maghiarii l-au luat "în vizor", nu de ieri-de azi, ci încă din faza negocierilor. Afirmaţiile sale patriotice l-au adus în atenţia liderilor politici maghiari, care nu au ezitat să pună pe masă "problema Diaconu", în timpul negocierilor: "Nu m-au luat de acum, m-au luat de mai demult în vizor, din informaţiile pe care le am, inclusiv în momentul în care au fost negocierile finale pentru formarea noului cabinet Ponta 3. Nu am fost acolo să aud direct, mi-au povestit diverşi colegi afirmaţiile domnului Kelemen Hunor. Hunor trebuie să îşi vadă de propriul partid şi electoratul pe care se laudă că îl reprezintă. Cred că ar trebui să fie mai atent la nivelul de trai din Harghita şi Covasna, decât să fluture steaguri secuieşti pe diverse instituţii din România", a concluzionat Diaconu, pentru "Replica".

Diaconu a depus joi, 17 aprilie a.c., la Parlament, un proiect de lege prin care îşi propune să ""clarifice legal controversa steagurilor etnice care naşte conflicte şi dispute în anumite zone din România din dorinţa unor reprezentanţi ai minorităţilor de a înlocui drapelul României cu însemne etnice ca formă de contestare a statului naţional unitar român", iar amenda penală, de 25.000 de lei, are ca scop combaterea actului care "conduce la slăbirea autorităţii statului român şi reprezintă o formă de disoluţie a acestuia şi de negare a Constituţiei României". De asemenea, iniţiativa vine "la pachet" cu un proiect "soră" pe care Diaconu şi-a pus semnătura. Pe 10 aprilie a.c., deputatul a înaintat propunerea legislativă privind combaterea faptelor, declaraţiilor şi acţiunilor de leznaţiune. Mai exact, cine a lezat România, românii şi interesele lor, au "sfeclit-o", pentru că proiectul propune, pentru prima dată, pedepse concrete pentru actele antiromâneşti. Legea lui Diaconu stipulează faptul că, prin leznaţiune, "se înţelege orice faptă, declaraţie sau acţiune jignitoare sau ofensatoare, la adresa poporului român, a naţiunii române, a României ca entitate statală", iar pedepsele sunt crunte: orice persoană care se face vinovată de declaraţie de leznaţiune se pedepseşte cu amendă între 2500 şi 25000 de lei şi orice persoană care se face vinovată de infracţiunea de leznaţiune se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, se arată în punctele 1 şi 2 ale art. 2 din legea lui Diaconu. Nu fac excepţie nici persoanele juridice, organizaţiile non-guvernamentale sau partidele politice, care, găsite vinovate de infracţiunea de leznaţiune, pot fi dizolvate prin hotărâre judecătorească.

Marius Florian VASILE