Scandal la Băneasa, oraşul care s-a întors în Evul Mediu

La coadă, la cişmea, pe cheltuiala primăriei

În apropierea graniţei dintre două ţări cu pretenţii europene, România şi Bulgaria, vizitatorul se confruntă cu întoarcerea în timp. Greu, foarte greu de conceput pentru cineva originar sau stabilit în mediul urban, însă, în anul de graţie 2014, la Băneasa apa încă se transportă după metodele utilizate în Evul Mediu. Pentru ca tabloul să fie şi mai sinistru, în anumite zone, localnicii nu au acces deloc la apă potabilă. Vorbim de apă, pentru că este elementul vital al unei comunităţi, însă la Băneasa lucrurile stau mai grav de atât. Spitalul este închis de mai mulţi ani. Bălăriile îşi duc veacul în toată zona, pentru că nu se deranjează nimeni să taie perdeaua care aproape că înghite casele împrăştiate în pseudo-oraşul Băneasa. Îl numim aşa, pentru că acolo nu există mărul, ci pomicultura discordiei. În mijlocul sărăciei în care se scaldă populaţia, politicienii aplică ceea ce ştiu mai bine: scandalul. Dezintegrarea graduală a comunităţii care a primit titulatura de oraş prin metode care l-ar fi terifiat pe însuşi I.L. Caragiale merge cot la cot cu clădirile care au fost cândva utile, astăzi acoperite de praf şi uitate de administraţie.

Locul în care politica are alte reguli

La Băneasa, nici angajamentele politice nu funcţionează. USL nu şi-a întins tentaculele la marginea ţării şi, fără a fi vreo surpriză, alianţa PSD - UNPR este departe de ceea ce liderii naţionali au stabilit. În consiliul local, sunt cinci membri PSD, trei UNPR, cinci PNL, unul de la PDL şi unul de la UDTTMR. Raportul este de opt la şapte, în favoarea coaliţiei de guvernare. Majoritate fragilă, despre care reprezentanţii PSD şi UNPR susţin că este în pericol, din cauza primarului liberal, Ion Marin. Acuzaţiile sunt dintre cele mai grave şi, marţi, situaţia a escaladat la şedinţa de consiliu, care a durat doar trei minute. Consilierul UNPR, Eleonor Blaga, denunţă trădarea colegilor săi din partid şi îi acuză de blat cu PNL. De altfel, se consideră o victimă a asaltului liberal, care se întreţine în prietenii şi cu preşedintele pe judeţ al UNPR Constanţa, George Lipoveanu. "Domnul primar, împreună cu şeful organizaţiei judeţene UNPR, domnul Lipoveanu George, a făcut o diversiune politică şi a obţinut o adresă din partea UNPR prin care se menţionează excluderea mea din partid, adresă care, conform statutului partidului, este ilegală. Acea adresă trebuia avizată de Comitetul Naţional Executiv al partidului. Nu are nici un fel de aviz. Din câte am înţeles, nu are nici semnătura preşedintelui de partid, domnul Lipoveanu George. Această adresă este semnată de o anume doamnă Niculina, care mi-a spus telefonic că îi face semnătura din când în când preşedintelui partidului, cu acceptul preşedintelui partidului", a precizat Blaga, nervos, după şedinţa de consiliu. Ulterior, Blaga a plusat, susţinând pentru "Replica" de Constanţa că Lipoveanu ar fi apropiat al... "mafiei locale"! De partea cealaltă, primarul de la Băneasa invocă "interesul comunităţii". "Este excelentă, cu preşedintele. Cu ceilalţi doi membri UNPR, nu. În interesul comunităţii, bineînţeles", a menţionat Ion Marin.

Oraşul în care primarul liberal microbist plantează flori şi măreşte cimitire

Ion Marin are la îndemână şi o explicaţie pentru conflictul pe care îl are cu Blaga şi reprezentanţii PSD şi, mai mult, susţine sus şi tare că decizia UNPR, prin care consilierul este exclus din partid, este semnată de Lipoveanu şi nicidecum de "o anume Niculina". "Din punctul meu de vedere, este un consilier care este numai Ghiţă - contra. Motivul principal pentru care este supărat pe mine este că nu vreau să îi dăm spitalul, lucru pe care n-o să-l fac niciodată. El este omul cu 12 dosare penale, pe rol, numai cu asta se ocupă. Deci, el nu este un om echilibrat, capabil de o discuţie corectă, între oameni, aşezată, sănătoasă. El, întotdeauna, este Ghiţă - contra în acest consiliu. El vrea să cumpere spitalul, lucru pe care n-am să-l fac cât voi fi primar, pentru că spitalul nostru nu este de vânzare. Noi ne luptăm să îl reînfiinţăm. Este principalul motiv pentru care domnul Blaga este supărat pe mine Eu nu iniţiez proiecte de hotărâre, iniţiez în baza unei adrese venite de la preşedintele UNPR. UNPR a considerat că acest om nu mai merită să facă parte din consiliul local, lucru pentru care am luat act şi am semnat în consecinţă", a declarat Ion Marin. Dincolo de "logica" politică, pentru cine are curiozitatea să se întoarcă în timp, o poate face printr-o plimbare la Băneasa. Cuvântul potrivit: dezastrul. Aproape nimic nu mai funcţionează în zonă. Spitalul este închis, cu apa se duce o bătălie pe viaţă şi pe moarte, iar sărăcia lucie domină viaţa de zi cu zi a localnicilor, ajunşi în incapacitatea de a detrona o clică politică dominantă. În ciuda situaţiei strigătoare la cer, primarul se laudă cu două realizări: plantează flori şi extinde cimitirul. Evident, în opinia sa, cei care îl contrariază sunt invidioşi pe rezultatele politice. "Să sintetizăm acest eveniment de azi, ei (adversarii politici - n.r.) sunt foarte speriaţi că noi am obţinut aproape 50% la europarlamentare, iar ei numai 16%, la nivel de Băneasa. S-au speriat tare, tare, tare de tot. Asta a fost unu. Doi, ne mişcăm în Băneasa destul de bine, la posibilităţile noastre financiare. În 20 de ani, n-au bătut un cui. Întrebăm toată lumea din Băneasa, un cui n-au aşezat, iar eu şi cu echipa mea, în maxim doi ani, am făcut multe lucruri solide şi am bătut multe cuie. Jalnică era primăria şi toate instituţiile statului. Să vedeţi ce biserică am făcut, fac un nou cimitir, nu mai avem loc să ne îngropăm morţii. Centrul arată foarte frumos, am pus flori. Am pus flori în Băneasa. Un stadion modern, am mai făcut. Cel mai frumos stadion din judeţ. N-am avut maşină de pompieri, am adus sponsorizare din Germania, modernă, ne facem treaba cu ea şi ajutăm şi satele vecine", a precizat Ion Marin.

"Sunteţi de la Apă? Filmaţi "piscina", să se vadă, să ne dea apă!"

Pe fondul caftelilor politice, care au adus localitatea pe marginea prăpastiei, oamenii au ajuns în situaţii disperate. La Făurei, de exemplu, avem imagini demne de Discovery Channel, cu ale sale reportaje din Africa. Se stă la coadă teribil, cu găleţile, pentru apă. Dacă asta vi se pare strigătoare la cer, ţineţi-vă bine pentru situaţia de la Galiţa, unde puţul s-a privatizat! Evident, cu această ocazie, s-a inventat şi patronul de puţ, la care oamenii, evident, nu au acces, fiind domeniu privat. Pentru aceste probleme, viceprimarul de la Băneasa, Nicolae Constantin, ameninţat cu debarcarea şi înlocuirea sa cu Mareş Mirea (PSD), are o serie de explicaţii. Schimbarea din funcţie are implicaţii, evident, politice, iar branşamentul la apă şi canalizare este doar o chestiune de timp, promisiunea pentru locuitorii din zonă fiind similară cu "Sfântu' aşteaptă". "Excluderea este politică. Dacă iau proiectul de hotărâre şi enumăr tot ce au scris dânşii aici, în primul rând să le răspund că eu nu sunt angajat la RAJA. Un singur punct de aici este adevărat, că nu am încheiat un proiect de hotărâre local, dar nu am cum să ies toată ziua, pentru că suntem cu oamenii la stradă, de dimineaţă până după-amiază. Scrie aici: "neimplicarea în soluţionare ideii de dezvoltare a serviciului public de apă" (...) Ce treabă am eu? Eu sunt angajatul RAJA? Avem un proiect de 5-6 milioane de euro, este vorba de reţea apă - canalizare şi staţie de epurare, pe care Primăria Băneasa îl va accesa, în curând. Băneasa, în următorii ani de zile, va avea reţea de apă - canalizare şi staţie de epurare", a precizat, sigur pe el, Nicolae Constantin. Dacă, pentru viceprimar, situaţia din "următorii ani de zile" n-ar trebui să îngrijoreze pe nimeni, consilierul Blaga a oferit lămuriri suplimentare. "S-a vândut puţul. Puţul a fost al localităţii Galiţa, puţul s-a vândut, iar oamenii n-au acces la apă. Au apă în localitate, dar n-au acces la ea, pentru că e domeniu privat. Avem şi noi, la Făurei, puţul forat pe fonduri europene, la şcoală, dar neexploatat decât pentru şcoală, deşi puţul are apă pentru toată localitatea. Nu este puţ casnic", a precizat Blaga. Nicolae Constantin susţine că se află tot timpul în mijlocul oamenilor. Probabil nu în mijlocul tuturor oamenilor din zonă şi, cel mai probabil, nu este vorba nici de coloana de locuitori, de la cişmeaua din Făurei, care se uitau la reporteri ca la maşini străine, exprimând, cu speranţă: "Sunteţi de la Apă? Filmaţi "piscina", să se vadă, să ne dea apă!". Precizare: apa de la cişmea este contorizată, iar factura este achitată de primărie, întrucât sătenii sunt prea săraci să plătească.

Cum a ajuns Băneasa oraş

Departe de ochii vigilenţi ai Capitalei, la marginea ţării, la Băneasa se întâmplă vrute şi nevrute. Strigătoare la cer este şi modalitatea prin care a ajuns oraş, anumiţi consilieri susţinând că, la ultimul recensământ, cifrele oficiale au fost intenţionat "umflate", pentru a fi menţinut statutul de oraş. Potrivit acestora, în realitate, populaţia din Băneasa nu sare de 4.000 de locuitori, însă autorităţile au avut grijă să "sară" de 5.100! Nu mai puţin interesantă este şi metoda prin care localitatea a primit acest statut, însă mai mulţi consilieri locali se străduiesc acum să scape de povara de a fi orăşeni. "Criteriile nu au fost îndeplinite. În Băneasa, erau filiale unor descentralizate, mă refer la Direcţia Agricolă, Poşta, Romtelecom, RENEL etc. Altfel, nu erau suficiente. Populaţia nu s-a îndeplinit, la vot nu s-a venit, au fost umflate, se poate verifica şi s-a trezit peste noapte Băneasa ca oraş. Ceea ce este foarte important, în 2004, când Băneasa a fost declarată oraş, era pe rol proiectul de pietruire a drumurilor de pământ, SAPARD. Fiind declarată oraş, SAPARD nu se aplică la urban, ci numai la rural şi, automat, proiectul cădea. Încheierea contractului s-a făcut când era comună, extraordinar de repede au grăbit. Eu, când am câştigat alegerile, în 2004, m-am pomenit pe tavă cu proiectul SAPARD, care era extraordinar de bun, dar cei care au declarat Băneasa oraş, nu s-au gândit că pierd proiectul. Din ceea ce ştiu, meritau statutul de oraş Cobadin, Cogealac, Mihai Kogălniceanu şi chiar Ostrov. (...) Cred că sunt interese politice, până la urmă. Părerea mea, poate că a fost şi vina mea cât am fost primar că nu am iniţiat o acţiune. Aşa, avantaje localitatea nu are. Ar scădea salariile funcţionarilor din primărie şi, în buletine, nu va mai scrie oraş, ci comună. În rest, localitatea ar avea numai de câştigat", a precizat, pentru "Replica", fostul primar al localităţii, Gelu Iordache. De partea cealaltă, Ion Marin critică proiectul de modificare a statutului localităţii, pe care îl consideră "foarte prost şi neavenit, pentru că dacă vom trece de la oraş la comună vom pierde obiective de mare importanţă pentru comunitate. În primul rând, vom pierde unitatea de primiri urgenţe şi centrul multifuncţional, după care pierdem un proiect cu RAJA, de apă - canalizare, staţie de epurare. (...) Pierdem Poliţia oraş Băneasa, care deserveşte pe localităţi învecinate. Foarte posibil, Poliţia de Frontieră şi...". De altfel, primarul are o explicaţie şi pentru atitudinea consilierilor PSD, cei care consideră utilă schimbarea statutului localităţii. "Unul dintre ei, Paul Coliş, are o asociaţie agricolă, pe raza oraşului Băneasa, nu în satele componente. Eh, impozitul pe terenul agricol, pentru că sunt vreo 600 de hectare, este de 116 lei pe hectar, pe an", a explicat Ion Marin, nelămurind cu această ocazie, din nou, nimic.

Marius Florian VASILE