REPLICA ONLINE CONSTANTA

21.4° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
21.4° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Topul celor mai netransparente instituţii publice constănţene

Topul celor mai netransparente instituţii publice constănţene

Replica API 15 decembrie 2011 | 00:00 119

"Nu văd, nu aud, nu vorbesc"

"Nu văd, nu aud, nu vorbesc"

Dreptul la informare al cetăţeanului este o libertate fundamentală şi nu poate fi îngrădită. Acesta este sumarul articolului 31 din Constituţia României şi, în practică, faptul că se respectă parţial, după ureche sau deloc este demonstrat zilnic prin diferite metode. La nivelul Constanţei situaţia întruneşte particularităţi şi se vorbeşte despre oameni, directori de instituţii, care fie refuză să comunice informaţii, fie nu sunt de găsit, fie desemnează purtători de cuvânt care sunt inabordabili sau nu se pricep, ş.a.m.d. În apropierea bilanţului tragem linie şi înşirăm, într-un top, cele mai netransparente instituţii publice constănţene.

Cap de tabel este Administraţia Bazinală a Apelor Dobrogea - Litoral, al cărei director, Marian Mitrea, nici până la această oră nu şi-a făcut publică declaraţia de avere. Presa o poate însă reconstitui treptat, ghidându-se după anunţurile din mica publicitate prin care respectivul perfectează unele tranzacţii imobiliare. Cât despre comunicarea informaţiilor, în afara cazurilor în care acest lucru este strict necesar, aceasta lipseşte cu desăvârşire. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Cătălin Anton, pare să fie prins undeva la mijloc, întrucât nu se afişează ca fiind decât un simplu executant. Astfel, în vreme ce în vară litoralul era îngropat sub alge, aflam că "se lucrează/s-a efectuat/ne confruntăm cu situaţii fără precedent/vom face". Nimic concret. De altfel, nici la întrebări simple nu răspunde nimeni, exemplul fiind unul recent, de Moş Nicolae, când Mitrea a spus că dacă e nevoie de vreo informaţie aceasta trebuie cerută pe fax (cu răspuns la sfântul următor, recte sfântul Aşteaptă).

Locul secund al clasamentului este ocupat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, instituţie al cărei director este Aliss Andreescu. Expresia care defineşte cel mai bine transparenţa instituţiei este "la mişto". De cele mai multe ori Aliss nu este de găsit nici la telefon, nici la sediu, tocmai în momentele de importanţă crucială pentru învăţământul constănţean. Să ne reamintim episodul bacalaureatului buclucaş din vara lui 2011, scena "Liceul de Marină Alexandru Ioan Cuza", dubla 1. La respectiva instituţie aproape nici un elev nu a fost declarat promovat în prima sesiune de bacalaureat, pe motive care au rămas cunoscute doar de directoarea ISJ-ului. Ba mai mult, individa s-a ascuns de potenţialele chestionări în spatele unei... umbrele. Ulterior, comunicarea cu instituţia a rămas la fel de defectuoasă. Declaraţiile sunt date "la mişto", în stilul caracteristic al arogantului care nu face altceva decât să ia peste picior. Instituţia plăteşte şi un purtător de cuvânt, dar care nu răspunde la nici un telefon, indiferent când şi de către cine e sunat.

Locul trei este, momentan, disputat de două instituţii cu atribuţii asemănătoare şi arie de competenţă diferită. E vorba despre Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri. În cazul celei dintâi, de directorul acesteia, Adrian Gâmbuţeanu, nu a mai auzit nimeni de o bună perioadă de timp. Interesant este aspectul că sunt surse care afirmă că nici măcar "ai lui" nu reuşesc să dea de el. Public el şi-a făcut una dintre ultimele apariţii în urmă cu câţiva ani pe la Adamclisi, când se jucau oficialităţile constănţene de-a dacii şi romanii. În cazul lui Aidân Ibram, şeful DRDP-ului, situaţia stă foarte puţin diferit. Măcar răspunde la telefon, însă nu oferă nici un fel de informaţie solicitată.

Locul patru este ocupat de Primăria Limanu. Site-ul oficial al instituţiei, unul dintre locurile unde cetăţenii pot afla informaţii de interes public, este inaccesibil de o bună perioadă de timp, cu toate că existenţa acestuia este plătită din banul public (şi-ncă ce contract!). Nicolae Urdea s-a dovedit a fi, pe de altă parte, un edil total inabordabil, care nu prea comunică. La telefon este de găsit ocazional şi total întâmplător. Nici în cazul manifestărilor publice, de gen şedinţe de consiliu local, presa nu are acces, consilierilor cerându-li-se votul privind evacuarea presei din sala de şedinţă.

Un caz similar îl reprezintă şi Primăria Eforie, dar uşor aparte, astfel că este situată ca instituţie în top pe locul cinci. Site-ul Primăriei Eforie este accesibil, dar nefuncţional, în sensul că la mai toate rubricile cetăţeanul este întâmpinat cu mesajul "În construcţie". Acest fapt reflectă şi starea staţiunii, care, de ani de zile este "în construcţie", însă nu este neapărat o atitudine de urmat. Despre declaraţia de avere a primarului se poate spune că, la fel, este "în construcţie". Comunicarea cu edilul se face relativ bine, în sensul că răspunde cererilor de informaţie, însă nu tot timpul. În acest caz nu este neapărat vina sa, poate o fi prost consiliat.

Locul şase (în urcare) este reţinut de Casa Judeţeană de Pensii. Aici putem vorbi despre un director "habarnagiu", în persoana Cristinei Samoilă. Rare au fost cazurile când aceasta a putut furniza o informaţie pe loc, sau când informaţia furnizată a putut fi folosită în vreun fel. Sau poate pur şi simplu nu vrea! Păi ce aşteptări să mai aibe bieţii pensionari pentru care oricum Casa de Pensii este o a doua casă? Indiferent cât de dimineaţă, înainte de începerea programului, s-ar găsi cineva cu treabă pe acolo este coadă pentru că, la ghişeu, se va aşeza cu siguranţă un funcţionar care împărtăşeşte atitudinea directorului. Pe principiul "dacă nici Dumnezeu nu le ştie, eu de unde să ştiu?".

În clasament se poate include şi Sindicatul Liber al Navigatorilor, care astăzi este situat pe locul şapte. Adrian Mihălcioiu, directorul instituţiei, aplică o tactică regăsită şi în alte cazuri, anume trunchierea informaţiei şi disocierea acesteia în mod selectiv. Pe româneşte, dacă are chef vorbeşte şi informează, dacă nu, o face, dar parţial sau deloc. Şi asta la cheremul lui, pentru că se întâmplă uneori să nu fie de găsit. Altminteri cu această problemă se confruntă şi rudele membrilor echipajelor aflate la anaghie pe mările şi oceanele lumii, care cu greu reuşesc să smulgă o informaţie de la susnumit.

Dintr-un astfel de top nu poate lipsi Primăria Constanţa, cu un binemeritat loc opt. Recunoscută pentru faptul că nu răspunde mai deloc cererilor formulate în baza legii 544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, Primăria Constanţa a început să plătească şi amenzi pe această speţă. Şi aici există un purtător de cuvânt, Liviu Tramudana, "Ţuşcă" - pentru cunoscuţi, care însă nu prea ştie el cum merg lucrurile, cu atât mai puţin poate oferi informaţii cu privire la anumite documente, licitaţii, acţiuni etc. Situaţia este parţial salvată de site-ul instituţiei.

Locul nouă în clasament, tot în urcare, este ocupat de Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorului. Dacă până nu demult nu se putea reproşa nimic cu privire la informaţiile furnizate de această instituţie, se pare că în ultima perioadă Dionisie Culeţu (şeful instituţiei) încearcă să transforme fostul OPC într-o fortăreaţă, din care informaţia nu poate ieşi decât într-un singur mod: scursă.

Mai există un loc liber, anume ultimul, dar nu cel din urmă. Cu siguranţă acesta nu va rămâne mult timp neocupat, existând pe piaţă deja o serie de licitanţi. Evident, şi după adjudecarea acestuia lista rămâne deschisă, pentru că dacă nu apar instituţii noi, cele existente îşi pot schimba directorii. Dar năravul, ba!

Totodată, invităm cititorii să participe la completarea listei, împărtăşind cu noi nemulţumiri legate de instituţii, situaţii neplăcute prin care au trecut etc., fie pe adresa de e-mail a redacţiei: replicapres@yahoo.com, fie postând direct comentarii pe site-ul ziarului (www.replicaonline.ro), la acest articol.

Florin ILIESCU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102