136 de ani de la alipirea Dobrogei la Patria Mamă. Eveniment sărbătorit la Muzeul de Istorie

Momente de sărbătoare

Cu ocazia împlinirii a 136 de ani de la Unirea Dobrogei cu Patria Mamă, Instituţia Prefectului, în colaborare cu Muzeul de Istorie Naţional şi Arheologie Constanţa (MINAC), au organizat conferinţa cu tema „Ora deschisă de istorie“ şi expoziţia de fotografii şi documente vechi din perioada 1848-1914, urmat de un spectacol de cântece şi dansuri tradiţionale ale etniilor din Dobrogea intitulat „Artă şi convieţuire în Dobrogea“.

Program complex dedicat acestui prim şi important pas din istoria naţională pentru întemeierea statului unitar, acesta a reuşit să adune zeci de persoane la sala de conferinţe a MINAC, care au asistat la discursurile unor personalităţi publice locale, apoi la diverse sesiuni de cântece şi dansuri. Discursul de început a aparţinut directorului MINAC, Gabriel Gheorghe Custurea, urmat de conf. univ. dr. Mărioara Cojoc, care a vorbit de construirea podului de la Cernavodă şi deschiderea Portului Maritim Constanţa; prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, care a onorat lansarea cărţii „Marin Ionescu Dobrogianu (1866 - 1938), personalitate plurivalentă a dobrogenisticii româneşti”, autor Luminiţa Stelian; monseniorul Ieronim Iacob, de la Basilica Sfântul Anton; muftiul Murat Iusuf, dar şi subprefectul Constanţei, Levent Accoium ş.a.

„Avem două ore bucuria să petrecem împreună, să vorbim despre unire, despre Dobrogea. Vreau să subliniez că această unire făcută în 1878 a pus Dobrogea pe harta Europei, prin investiţiile care s-au făcut. Putem să nominalizăm, cel puţin, portul Constanţa şi podul de la Cernavodă, dar eu aş vrea să punem alături şi muzeele înfiinţate în acea perioadă, muzeul din Constanţa şi muzeul din Hârşova. Era o perioadă de efervescenţă pentru Dobrogea, oamenii au fost aduşi de peste tot, Dobrogea fiind un teren de colonizare, la un moment dat numită California României”, a spus Custurea. Mai multe despre momentul 14 noiembrie 1878 aflăm de la directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Constanţa, dr. Virgil Coman, care a vorbit despre „o nouă etapă a constituirii statului naţional unitar român”. „14 noiembrie 1878 este o dată cu o semnificaţie aparte nu doar pe noi dobrogenii, ci şi pentru naţiunea Română. În urmă cu 136 de ani, armata română păşea în Dobrogea, acest pământ reprezentând reintrarea Dobrogei la statul român. Evenimentul a fost pregătit de autorităţile de la Brăila cu o lună în urmă, iar evenimentul mult aşteptat s-a derulat în prezenţa domnitorului Carol I, a primul ministru IC Brătianu şi a altor oficialităţi locale. Din păcate, data de 14 noiembrie 1878 nu este cunoscută aşa cum cunoscută aşa cum ar trebui să fie, pentru că ea ar trebui să reintre în calendarul sărbătorilor naţionale, aşa cum sunt date precum 24 ianuarie 1859, 27 martie 1918, 1 decembrie 1918. La 14 noiembrie 1878 s-a derulat o nouă etapă a constituirii statului naţional unitar român, de aceea este o dată cu semnificaţie aparte, pe care trebuie s-o marcăm aşa cum se cuvine.

La Constanţa, autorităţile aveau să se instaleze abia la data 23 noiembrie 1878, cu mare fast, la acea dată Remus Opreanu fiind instalat prefect, iar constănţenii au sărbătorit şi acest eveniment. În ultimii ani, în calendarul şcolilor această dată s-a marcat de către profesorii de istorie, cu sprijinul ISJ. Autorităţile s-au implicat, la fel oamenii de cultură, profesorii, cercetărorii, muzeografii. Data trebuie să rămână în conştiinţa naţională şi în sufletul fiecărui român, cu atât mai mult în sufletul dobrogenilor, dar fiecare instituţie de cultură trebuie să se implice în organizarea unor manifestări culturale, educative”, a spus Coman. Printre interpreţi, s-a regăsit şi mândria din Jurilovca, Georgiana Maria Chiriţă, o tânără de 17 ani, cu origini lipovene şi care, alături de corul din localitate, a interpretat o piesă cu tentă romantică. „Voi interpreta “Crinicinca” (“Fântâniţa” trad.), adică unde se întâlnesc cei doi iubiţi, locul lor. Eu sunt cu corul de la Jurilovca. Eu sunt foarte mândră de locurile mele natale, pentru că am mai fost în ţară, dar tot aici mi-a plăcut cel mai mult. Aici mă simt eu ca acasă. Dacă ar trebui să plec, pentru o perioadă, m-aş întoarce înapoi, nu ştiu dacă m-aş putea acomoda în altă parte”, a spus Georgiana Chiriţă, pentru Replica.

Marius Florian VASILE