2014: Retrospectiva politicii naționale

Anul 2014 a marcat schimbări profunde în politica românească, poate mai mult chiar decât în alți ani. Este anul în care Traian Băsescu și-a încheiat cel de-al doilea mandat și, după 10 ani, se poate admite că românii au ales o schimbare, nu doar în privința noului președinte, Klaus Iohannis, ci și în ceea ce privește propria implicare politică. Asta pentru că putem lua în calcul intrarea în scenă a „partidului Facebook”, care a cântărit enorm în deznodământul prezidențialelor din acest an.

1 ianuarie 2014 a debutat în forță, când Ministerul Justiţiei a autorizat aplicarea confiscării extinse a averii corupţilor şi evazioniştilor din România, iar președintele Traian Băsescu a declarat că îşi doreşte ca anul 2014 să fie "anul în care să afirmăm deschis că Moldova este pământ românesc". A doua zi, patriotismul a căpătat forme violente la sediul primăriei Pungeşti, judeţul Vaslui, care a fost ţinta unor noi proteste din partea localnicilor, majoritatea din satul Siliştea, faţă de activităţile desfăşurate în zonă de compania Chevron.

Ianuarie 2014, marcat de tragedie

Primele zile ale lui ianuarie au marcat și discuțiile privind ruperea Uniunii Social Liberale, iar senatoarea PSD Gabriela Firea susținea că „cel mai bine ar fi ca USL să se rupă în martie”, în timp ce din partea PNL Cristina Pocora anunța: „în cazul în care PSD consideră că proiectul USL s-a încheiat, atunci social democraţii ar trebui să-şi asume în public încheierea proiectului”. Pe 4 ianuarie se anunța condamnarea lui Adrian Năstase la patru ani închisoare pentru luare de mită, iar pe 13 ianuarie liderii USL au decis organizarea referendumului pentru validarea Constituţiei modificate simultan cu europarlamentarele din luna mai. Totodată, USL a stabilit ca referendumul să se desfăşoare pe parcursul a două zile: pe 24 şi 25 mai. Aspecte care nu au mai avut loc.

Ultimele zile ale lunii ianuarie au marcat condamnarea fostului ministru Tudor Chiuariu, condamnat în dosarul "Poşta Română" și tragedia din Munții Apuseni, prăbușirea unui avion însemnând demisia și demiterea mai multor demnitari, inclusiv a ministrului de Interne, Radu Stroe. Pe 30, a avut loc înregistrarea PMP, după ce reprezentanţii formaţiunii au depus actele încă din 23 iulie 2013 și care a fost amânată din cauza nenumăratelor contestaţii. În aceeași zi, Elena Udrea și-a dat demisia din PDL, pentru a activa în cadrul PMP, cu evidentul regret că a pierdut șefia la alegerile interne.

În februarie, se rupe USL

Pe 8 februarie a avut o mini remaniere guvernamentală, printre care Andrei Gerea schimbat de la Economie, ocazie cu care se discută pentru prima dată de Klaus Iohannis, prin cooptarea sa în Guvern, aspect salutat de ministrul Apărării, Mircea Dușa. În aceeași zi, PDL zguduia Capitala, printr-un protest la care au participat 16.000 de membri și simpatizanți de partid. Trei zile mai târziu, PSD, UNPR şi PC au format alianţa electorală USD, ca prim semn de rupere a USL. A doua zi, pe 12 februarie, preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma (PSD), a fost reţinut de DNA, iar Decebal Traian Remeş, fost ministru al Agriculturii, a fost pus în libertate.

Exact de Valentine`s Day, se anunța ruperea lanțului de „iubire” din USL. Crin Antonescu anunța că „Ponta trebuie să spună până luni dacă mai vrea Guvern cu PNL”, însă liderul PC, Dan Voiculescu, rămânea pe poziții: „Am avut frământări legate de USL, m-am liniştit; Uniunea nu se va rupe”. Circul a continuat a doua zi prin afirmația lui Traian Băsescu, prin care spunea că „un lucru bun ar fi dacă aş putea să fac echipă cu un ministru al internelor numit Iohannis”, iar pe 19 februarie PNL solicita anularea documentelor USD. Băsescu face „un apel la raţiune, Ponta să cedeze la cererea legată de Iohannis”, iar pe 21 februarie lucrurile erau clare pentru Crin Antonescu: „Nu mai cred în viitorul USL”. Patru zile mai târziu, Iohannis anunța că „negocierile USL au eșuat”, ceea ce însemna că PNL ieșea oficial de la guvernare.

Pe 26 februarie intra din nou DNA în scenă, când a fost reținut președintele ASF, Dan Radu Rușanu, iar Daniel Chiţoiu a fost acuzat de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat. În aceeași zi, Vasile Blaga susținea că „nu credem în PNL în acest moment”. Lucrurile aveau să se schimbe radical din partea liderului PDL. În ultima zi a lunii, Călin Popescu Tăriceanu anunţă înfiinţarea Partidului Reformator Liberal.

Martie aduce Ponta III și mobilizarea opoziției

De „mărțișor”, numele lui Victor Ponta a fost pentru prima dată vehiculat pentru prezidențiale din partea PSD, anunțul fiind făcut de Miron Mitrea. În aceeași zi, Vasile Blaga anunța: „Moţiunea de cenzură este finalizată, liberalii să fie bărbaţi politici şi s-o semneze”. Pe 3 martie, Traian Băsescu a convocat o şedinţă de lucru cu structurile de securitate. Concluzia: România nu este afectată direct de situaţia din Ucraina, iar Ponta anunța că UDMR va intra la guvernare.

Veștile proaste au venit pentru premier a doua zi, când Biroul Electoral Central a anunțat că respinge înscrierea denumirii USD, iar pe 6 martie au depus jurământul noii miniștri din cabinetul Ponta III.

Crin Antonescu a anunțat prima colaborare cu PDL pe 12 martie, în privința moțiunii de cenzură, susținând că PNL se va alătura în privința CAS şi profitul reinvestit, dacă Guvernul nu ia măsuri până la 1 mai.

Gălăgia maghiară s-a făcut din nou remarcată pe 15 martie și în 2014, ocazie cu care s-a decis interzicerea intrării în România a unor cetăţeni ungari, iar DIICOT anunța dosare penale pentru mai mulţi cetăţeni din țara vecină.

Pe 19 martie, Mircea Diaconu şi-a depus demisia din PNL, după ce a fost retras de pe listele pentru alegerile europarlamentare, câteva zile mai târziu Elena Băsescu demisionează din PDL şi nu mai candidează la europarlamentare. Se discută pentru prima dată de alianța dreptei, când Andreea Paul anunță: „despre o construcţie pe dreapta discutăm după europarlamentare, pornind de la PDL şi PNL”. Pe 28 martie, Tăriceanu înființa Platforma Economică Liberală.

În aprilie, Ponta s-a mutat în buncărul MApN

A doua lună a primăverii a debutat în forță: Şeful CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, a fost reținut de DNA și i-au urmat președintele CJ Prahova, Mircea Cosma şi fiul senator, ambii trimişi în judecată. Pe 14 aprilie, preşedintele ANI, Horia Georgescu, anunța noi vești proaste pentru „aleși”: Peste 800 de senatori, deputaţi sau aleşi locali cu probleme de integritate se află în vizorul ANI. După amenințarea cu bombă la Parlamentul României, din 11 aprilie și alte scandaluri politice, premierul Ponta și-a mutat biroul, pe 15 aprilie, la Ministerul Apărării, „pentru a evita înscenările”.

Trei zile mai târziu, pe fondul conflictului care escalada în Ucraina, europarlamentarul Monica Macovei a declanşat "integrarea de urgenţă" a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Pe 28 aprilie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a fost reales preşedinte al PC.

Europarlamentarele care au dus la fuziune

Luna mai a fost marcată de alegerile pentru Parlamentul European, în care clasicele conflicte politice au escaladat. Băsescu anunța pe 12 mai că i-a propus o fuziune a PDL cu PMP lui Vasile Blaga și a rămas să discute „după europarlamentare”. Alegerile s-au dovedit a fi un dezastru pentru partidele de dreapta, în special pentru PNL, care a primit o dublă lovitură în 27 mai: Crin Antonescu şi-a dat demisia de la conducerea partidului, iar moţiunea de cenzură împotriva Guvernului a fost respinsă. A doua zi, Vasile Blaga anunța: „Negocierile PDL- PNL sunt între egali. Cred că ne vom înţelege uşor pe un program pentru 2016”. Bâlbâielile lui Blaga au continuat și în perioada următoare, anunțând fuziune prin comasare și nu prin absorbție, într-un final ajungându-se la o fuziune în trepte, până în 2017, în speranța că vechii rivali vor reuși să colaboreze, aspect nerealizat câtuși de puțin nici până în ziua de azi, în ciuda gălăgiei mediatice de „cel mai important proiect politic de după 1989”. Mulți lideri ai „noului” PNL nu doar că nu cred în realizarea proiectului, ci nici nu și-l doresc. Tot în luna mai, Dragnea a anunțat la Călărași că Victor Ponta este candidatul PSD la prezidențiale.

În iunie, fuziune cu scandal. Senzațional, PP-DD revine!

Chiar în prima zi, Crin Antonescu anunță că nu va mai candida la prezidențiale, însă veștile bombă aveau să vină din alte părți. Pe fondul colaborării în consiliile locale și județene în teritoriu între PDL și PNL, PSD s-a văzut nevoit să reacționeze și a negociat diverse acorduri de parteneriat cu PP-DD. S-au dezbătut de toate, funcții de miniștri, secretari etc, deznodământul nefiind cel scontat. Pe 3 iunie, în timp ce Dragnea anunța că „vrem în toate judeţele şi localităţile unde se poate să facem majorităţi cu PP-DD”, în aceeași zi Iohannis plasa bomba: „Sunt dispus să candidez la prezidenţiale”. A fost afirmația care a declanșat conflicte între PDL-iști și PNL-iști, pentru că se stabilise și că numele partidului rezultat din fuziune va fi PNL, aspect lansat tot de Iohannis și criticat de Cătălin Predoiu: „Nu ştiu ce mandat are Iohannis cum că noul partid se va numi PNL, dar al meu nu!” Cristian Diaconescu anunța pe 16 iunie că este „candidatul lui Traian Băsescu”, un alt eșec politic.

DNA revine în forță pe 24 iunie, când a dispus trimiterea în judecată a preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, în stare de arest preventiv, pentru mai multe infracţiuni, iar a doua zi Dan Șova a demisionat de la Transporturi, pentru a deveni purtătorul de cuvânt al lui Ponta, la prezidențiale.

Tema de lucru din iulie: fuziunea

Politicul a mers din nou „la braț” în iulie cu DNA, când primarul Bacăului, Romeo Stavarache, a fost arestat preventiv. De parcă ar mai mira pe cineva, UDMR amenința din nou cu ieșirea de la guvernare, însă, la negocieri, doar Kelemen Hunor a părăsit ministerul Culturii. Pe 8 iulie s-a pecetluit soarta politică a lui Dan Voiculescu, când Ponta a anunțat: „Voiculescu nu mai e un partener politic, implicarea sa politică s-a terminat în 2012”. Trei zile mai târziu, Forța Civică dispărea de pe scena politică, partidul fuzionând cu PDL și, în aceeași zi, Băsescu spunea că s-a gândit la demisie în urma arestării fratelui său, Mircea Băsescu, în celebrul scandal de corupție.

Pe 14 iulie, statutul partidului rezultat din fuziunea PNL-PDL a fost finalizat și adoptat în 28 iulie, interval în care Monica Macovei a solicitat constant să i se acorde dreptul de a se înscrie în cursa internă pentru prezidențiale. A fost refuzată și, dezamăgită, piesa de rezistență a PDL a demisionat din partid. În prezent, lucrează la demararea unui nou partid, așteptat cu nerăbdare de electoratul dezamăgit al dreptei.

Pe 22 iulie, Klaus Iohannis a fost anunțat drept prezidenţiabilul vechiului PNL, intrând în cursa cu Cătălin Predoiu care a fost orice numai corectă nu și, a doua zi, s-a anunțat numele alianței electorale pentru prezidențiale: Alianța Creștin Liberală.

August: condamnări spectaculoase

Luna august a fost rezervată condamnărilor cu executare pentru numele grele din spațiul public. Pe 8 august, Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul Institutului de Cercetări Alimentare și l-a urmat la 20 de zile distanță fostul vicepremier, George Copos, condamnat definitiv la închisoare cu executare şi în dosarul Loteria I. Monica Macovei şi-a anunţat candidatura la prezidenţiale și a părăsit într-un final PDL, la presiunea PNL, iar Tăriceanu a fost ales preşedinte al PLR în cadrul unui congres demn de desene animate. Pe 22 august, deputatul Bogdan Diaconu, plecat din PSD, a anunțat formarea Partidului România Unită, cu tentă naționalistă.

Nou scandal în septembrie: „Ordonanța lui Dragnea”

Prima lună a toamnei s-a aflat sub zodia escaladării traseismului, întrucât pe 2 septembrie a intrat în vigoare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului prin care s-a permis aleşilor locali să opteze în termen de 45 de zile pentru partidul din care doresc să facă parte, fără a-şi pierde funcţiile obţinute în alegeri. Efectele OUG 55 se vor reflecta în 2015, când cei care au „migrat” fie își vor păstra mandatele, fie și le vor pierde și vom trece la noi runde de alegeri.

Tot în septembrie s-a dezbătut și proiectul UDMR privind autonomia Ținutului Secuiesc, care presupune un Consiliu regional şi unul executiv, care va avea preşedinte. O nouă moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta a fost respinsă pe 22 septembrie.

Octombrie cu zăbrele pentru greii din politică

Luna octombrie 2014 va rămâne pentru PSD și PNL perioada în care nume cu notorietate și-au pierdut libertatea. Chiar din prima zi a lunii, DNA l-a trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, aflat în stare de arest la domiciliu, pentru conflict de interese și cinci infracțiuni de abuz în serviciu și, două zile mai târziu, ICCJ a finalizat dezbaterile dosarul în care Miron Mitrea este judecat pentru fapte de corupţie. Pe 7 octombrie, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Sorin Roşca Stănescu la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare, iar Viorel Hrebenciuc a fost arestat preventiv în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

Strict politic vorbind, un singur aspect notabil s-a petrecut în octombrie, când Tribunalul București a admis, pe data de 6, fuziunea dintre PNL și PDL.

Noiembrie – alegerile prezidențiale

Primul tur de scrutin s-a făcut remarcat prin grave deficienţe de organizare a procesului electoral. După alegerile din 2 noiembrie, candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obținut 40,44% din voturi, iar candidatul ACL, Klaus Iohannis, a obţinut 30,37%. Rezultatele au însemnat și plecarea lui Titus Corlățean de la Externe, găsit responsabil prin organizarea defectuoasă a alegerilor în diaspora, iar ceilalți contracandidați s-au plasat în jurul celor doi rămași în cursă. Cel de-al doilea tur electoral a fost și mai catastrofal! Diaspora a intrat ca niciodată în atenția presei, protestele s-au ținut lanț în toată țara și în străinătate, întrucât zeci de mii de români nu au putut să voteze. De altfel, în unele locații, românii au fost evacuați cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene, aspect nemaiîntâlnit pentru o țară cu pretenții europene. Răzbunarea nu s-a lăsat așteptată. La turul final din 16 noiembrie, Victor Ponta a înregistrat o înfrângere de răsunet. Iohannis a obținut 54,43% din voturi, iar Ponta 45,56%. Evident, noul ministru de Externe, Teodor Meleșcanu, și-a prezentat demisia. Gafele lui Ponta au continuat. Vacanța petrecută în Dubai la scurt timp după alegeri a produs un nou prejudiciu de imagine, prin postarea unui angajat român a notei de plată dintr-un club de lux. Clasa politică intra astfel rușinos, pe ușa din spate, în era Facebook!

Moș Crăciun ne-a adus buget!

După trei luni de scandal pe marginea bugetului de stat, târâș-grăpiș acesta a primit undă verde din partea Curții Constituționale. Contestat la mijlocul lunii la CCR de PNL, Curtea a stabilit că bugetul este constituțional și nimeni n-a mai avut nimic de „ciripit”. Poate că PNL ar fi făcut-o, dar cine muncește de sărbători?

DNA nu a redus motoarele nici în decembrie și i-a reținut pe președintele CJ Hunedoara, Mircea Moloț şi vicepreşedintele instituției, Tiberiu Balint, pe 3 decembrie. În aceeași zi, politica s-a aflat și în doliu, întrucât a decedat președintele Consiliului Județean Vâlcea, Ion Cîlea. A doua zi, DNA a preluat dosarul votului din diaspora și, pe 10 decembrie, președintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, a fost condamnat la un an cu suspendare pentru conflict de interese.

Pe 22 decembrie, Klaus Iohannis a depus jurământul de șef al statului și a promis reforme, în special în zona partidelor politice, aspect care ridică mari semne de întrebare, având în vedere debutul cu stângul al mandatului prezidențial.

Marius Florian VASILE