Activitatea fizică ușoară și moderată reduce îmbătrânirea creierului

Potrivit unui studiu publicat în JAMA Network Open, activitatea fizică în aer liber este asociată cu un volum mai mare al creierului și cu o îmbătrânire sănătoasă a creierului, ba chiar poate împiedică declinul cognitiv și demență.

Sursă foto: Shutterstock

Explicația constă, cel puțin la prima vedere, în faptul că persoanele active prezintă mai puțini factori de risc metabolic și vascular. Cu toate acestea, nu pot fi prezise cu exactitate nivelurile specifice de activitate fizică optime pentru prevenirea demenței.

Orientările Departamentului de Sănătate și Servicii Umane 2018 privind activitatea fizică pentru americani sugerează că orice tip de activitate fizică este preferabil sedentarismului, însă practicarea a 150 de minute pe săptămâna de activitate fizică moderată și intensă poate avea beneficii substanțiale pentru sănătatea mintală și cerebrală, în general, scrie doc.ro.

Pentru studiul actual, Nicole L. Spartano, PhD, Boston University School of Medicine, Boston, Massachusetts, și colegii săi au folosit date din Framingham Heart Study pentru a analiză 2354 de pacienți (vârstă medie fiind de 53 ani, dintre care 54,2% erau femei). Pacienții au purtat un pedometru mai mult de 10 ore/zi, pe o perioada de peste 3 zile, pentru a măsură pașii totali urmăriți pe zi, precum și intensitatea și durata activității fizice. Evaluarea s-a efectuat cu un RMN cerebral, astfel că cercetătorii au măsurat diferențele la nivelul volumului creierului total, și precum și alți markeri de îmbătrânire a creierului.

Studiul a constatat că activitatea fizică moderată asociată cu expunerea la lumina zilei se corelează cu un volum total crescut al creierului și fiecare activitate suplimentară de activitate fizică a intensității luminoase a fost asociată cu o scădere a îmbătrânirii creierului de aproximativ 1 an și o luna.

În ceea ce privește activitate fizică intensă, la o intensitate mai mare a luminii, precum și efectuarea a peste 7500 de pași pe zi, au fost asociate cu un volum total al creierului și mai mare, o îmbătrânire a creierului și mai lentă, respectiv echivalentul a aproximativ 1,4 până la 2,2 ani.

Așadar, cu cât sunt mai crescute atât activitatea fizică regulată, cât și durata exercițiilor, dar și intensitatea luminii sub care se desfășoară, cu atât îmbătrânirea creierului este mai lentă și procesele cognitive se mențin mai mult timp, intacte.

Exercițiile fizice produc schimbări în creier, iar memoria este îmbunătățită

Alți cercetători* au descoperit că exercițiile fizice produc anumite schimbări în creierul uman, în sensul că protejează memoria și abilitățile de gândire.

Într-un studiu efectuat la University of British Columbia, cercetătorii au descoperit că exercițiile fizice aerobice făcute în mod regulat par să crească dimensiunea hipocampului, o zona importantă a creierului implicată în procesul de învățare și în cel al memoriei verbale. Antrenamentele de rezistență, exercițiile pentru tonifierea mușchilor și cele pentru îmbunătățirea echilibrului nu au avut aceleași rezultate.

Experții spun că exercițiile fizice ajută memoria și gândirea, atât prin mijloace directe, cât și pe cai indirecte. Beneficiile exercițiilor vin direct din faptul că ele au capacitatea de a reduce rezistență la insulină, de a reduce inflamatia din corp și de a stimula eliberarea factorilor de creștere, acele substanțe chimice din creier care influențează sănătatea neuronilor, dezvoltarea unor noi vase de sânge în creier și chiar abundență și supraviețuirea noilor neuroni.

În mod indirect, activitatea fizică îmbunătățește somnul și starea de spirit, reduce stresul și anxietatea, iar experții ne reamintesc că problemele apărute în aceste arii determina frecvent ori contribuie la tulburările cognitive.

Multe studii au sugerat în trecut că anumite părți din creier care controlează gândirea și memoria au un volum mai mare la acei oameni care fac exerciții fizice, în comparație cu persoanele sedentare. Un lucru care i-a surprins în mod plăcut pe oamenii de știință este faptul că, prin implicarea în cadrul unui program regulat de activitate fizică de intensitate moderată, pe o perioada de 6 luni sau un an, este asociată cu o creștere a volumului în anumite regiuni din creier, cum ar fi cortexul prefrontal și cortexul temporal medial, subliniază dr. Scott McGinnis, de la Harvard Medical School.

Cum te motivezi să faci mișcare

Dacă nu obișnuiești să mergi pe jos, ia în considerare activități fizice de intensitate moderată, cum ar fi înotul, urcatul treptelor, tenisul, squash-ul sau dansul. Și activitățile casnice contează, cum ar fi spălarea podelelor cu mopul (când este o activitate de intensitate mai mare), faptul că strângi frunzele copacilor în grădina etc. Dacă nu reușești să îți creezi un program regulat prin care să faci mișcare mai des, încearcă și aceste idei:

- Te poți înscrie la o sala de fitness sau te poți antrena des cu un prieten, care te va ajută să îți menții motivația.

- Monitorizează progresele pe care le faci, pentru că acest lucru te încurajează să îți atingi obiectivele.

- Dacă este posibil, angajează-ți un antrenor personal, pentru că și acest lucru (faptul că plătești un specialist) reprezintă o motivație bună.