"Actul de justitie ar putea fi blocat de miile de procese impotriva taierilor salariale"

Ion Caraignat, liderul Cartel Alfa, filiala Constanta:

Membrii de sindicat îşi doresc ca protestele să aibă şi rezultate care să îi mulţumească, dar din păcate în ultima perioadă acestea au întârziat să apară. După părerea liderului Confederaţiei Cartel Alfa, filiala Constanţa, Ion Caraignat, protestele din ultima perioadă nu au fost un eşec, pentru că lucrurile se vor rezolva în timp. Într-un interviu acordat cotidianului "Replica", liderul confederaţiei Cartel Alfa, filiala Constanţa, a ţinut să precizeze că modificarea Codului Muncii "ne va transforma în sclavi. Săptămâna de muncă se măreşte la şase zile, iar ziua de muncă la 12 ore".

Replica: La nivel local acţiunile protestatarilor au fost sistate. Să fie din cauza faptului că sindicatele s-au convins că prin acţiunile lor nu-i sensibilizează pe guvernanţi? De ce respectivele proteste au loc doar la Bucureşti?

Ion Caraignat: E adevărat că după mitingul din 27 octombrie nu au mai avut loc acţiuni de protest nici la nivel local, nici la nivel central. Ele au fost sistate deocamdată, dar sigur vor fi reluate, mai ales că Guvernul încearcă să modifice Codul Muncii şi Legea Salarizării. Ba mai mult, politicienii nu doar modifică Legea salarizării, dar au venit cu o altă lege care să implimenteze Legea Salarizării în 2011. De ce la nivel central? Mişcarea sindicală consideră că la nivel central efectul acţiunilor de protest este mai mare decât la nivel local, fiindcă acolo sunt ministerele, acolo este primul ministru şi preşedintele. Atunci când oamenii se deplasează la Bucureşti, ei chiar îşi strigă cu adevărat păsurile şi necazurile pe care le au.

Rep.: Cum comentaţi decizia Guvernului de a amâna aplicarea Legii salarizării unice pentru anul 2012?

I.C.: Iniţial legea 330 a fost contestată de sindicate. După aceea, organizaţiile sindicale au participat la negocierea acestei legi în 2009. În urma negocierilor la care au participat Guvernul, sindicatele şi Banca Mondială, s-a convenit o lege, care la timpul ei satisfăcea cerinţele colegilor din sistemul bugetar. Era o lege în care se convenise că ierarhizarea între minim şi maxim să fie în raport de 1 la 12. De asemenea, se stabiliseră 7 principii care să se încadreze pe aceşti coeficienţi de ierarhizare. Doar că după ce legea a apărut în 2010, urmând să fie aplicată în 2011, Guvernul a tăiat, prin Legea 118, salariile în sistem bugetar cu 25 %. Dar în fond vorbim de tăieri de până la 45%, pentru că s-au anulat stimulentele şi anumite sporuri salariale. Iată că acum Guvernul vine să modifice din nou Legea 330, propunând o altă lege de implimentare a Legii sus-numite. Adică la ora actuală sunt două acte normative care se discută: modificarea Legii 330 plus o lege de implimentare a acesteia. În noul proiect de lege se modifică raportul, care nu va mai fi de 1 la 12, ci de 1 la 15. De asemenea raportarea legii de implimentare se va face la actuala valoare a salariului minim, redus cu 25%. Faptul că potrivit Legii de implimentare a Legii 330 salariile vor creşte cu 15% nu este corect, pentru că de fapt se recuperează 15% din ceea ce a fost tăiat. În realitate, creşterea e cu mult mai mică, pentru că s-a tăiat şi salariul 13, nu se vor mai acorda prime de vacanţă. Acest lucru sugerează de fapt că recuperarea de 15 % înseamnă o valoare de 10%. Guvernul modifică legea pe care vor să o aplice în 2012, pentru că atunci se vor aranja pe grile şi gradaţii angajaţii din sistemul bugetar. Era normal ca acest lucru să se întâmple la 1 ianuarie 2011, adică toţi bugetarii să se aranjeze la aceleaşi competenţe. Dacă raportarea se face la 600 de lei, atunci 15% raportat la această sumă ar însemna o creştere salarială de maxim 90 de lei. Nu ştiu dacă cu 90 de lei se vor putea acoperi cheltuielile. Recuperarea de 15 % practic nu acoperă nimic.

Rep.: Cum comentaţi intenţia guvernanţilor de a modifica Codul Muncii?

I.C.: Este o altă problemă, pe care noi, prin acţiunile noastre de protest din vara acestui an am încercat să le transmitem guvernanţilor să nu modifice Codul Muncii. Una dintre revendicările noastre aşa şi suna: "Nu, modificării Codului Muncii". Dar iată că acum se vorbeşte din ce în ce mai des de modificarea Codului Muncii. La întâlnirea cu reprezentanţii PDL, de pe data de 22 octombrie, senatorul Mircea Banias ne spunea că nu are cunoştinţe de modificarea Codului Muncii. Dar la câteva zile a apărut această informaţie, potrivit căreia Codul Muncii va fi modificat. Este strigător la cer că se încearcă modificarea contractulului individual de muncă, în aşa fel încât acesta să fie încheiat pentru o perioadă determinată de patru ani. Ne gândim aici că guvernul intenţionează să facă o regulă ca contractul muncă să fie încheiat pentru o perioadă determinată de patru ani. Ceea ce ne va transforma în sclavi. Săptămâna de muncă se măreşte la şase zile, iar ziua de muncă la 12 ore. Vă daţi seama că actualul Cod al Muncii presupune ca după 12 ore de muncă, angajatul să ia un repaos de 24 de ore pentru a-şi reface forţele de muncă. În condiţiile în care se va munci nonstop, va scădea şi productivitatea.

Rep.: Cum calificaţi protestele din ultima perioadă: un eşec sau un succes? În perioada protestelor au existat presiuni asupra dumneavoastră?

I.C.: Majoritatea membrilor de sindicat îşi doresc ca protestele să aibă şi un rezultat. Din păcate, în ultima perioadă rezultatele nu au apărut. Dar din punctul meu de vedere nu sunt un eşec, pentru că lucrurile se vor rezolva în timp. Colegii mei la începutul anului 2010 erau mai reţinuţi în a organiza proteste, dar la ultimele evenimente au devenit mai curajoşi şi au ieşit în stradă. Sper că sindicatul îşi va recupera valoarea avută înainte. Dar să nu uităm că şi acţiunile în instanţe sunt o formă de protest. Spre exemplu, la nivelul judeţului Constanţa au început să fie câştigate procese pe tăierea indemnizaţiei de concediu cu 25%. Vom face mii de procese în instanţă, ceea ce ar putea duce la blocarea actului de justiţie. O altă problemă este legea pensionării. Cu siguranţă că în momentul votării acestei legi vor fi organizate acţiuni de protest, pentru că această lege îi afectează şi pe actualii pensionari, dar ne va afecta şi pe noi.

Rep.: Aţi fost tentat să intraţi în politică? Ce partid aţi alege?

I.C.: Nu am fost tentat să intru în politică şi nu voi intra niciodată. Nu sunt şi nu voi fi de acord ca liderul sindical să aibă şi funcţie politică. Cei care doresc să intre în politică trebuie să se suspende din mişcarea sindicală. Liderii de sindicat care au ajuns politicieni nu prea au mai ţinut cu sindicatele. Spre exemplu, şi cel care vrea modificarea Codului Muncii e fost lider sindical, s-a făcut parlamentar şi a ajuns Ministrul Muncii. Cred că mulţi angajaţi nu mai acced la mişcarea sindicală din cauza foştilor lideri care au ajuns politicieni şi care au dezamăgit.

Rep.: În ultimul timp, s-a vorbit că liderii de sindicate îşi ţin ascunse declaraţiile de avere. Cum comentaţi acest lucru?

I.C.: Din punctul meu de vedere sunt de acord ca liderii de sindicat să transmită declaraţiile de avere. Dar din punctul de vedere al legalităţii nu este normal ca o lege să ne impună să depunem declaraţiile de avere. Pentru că orice structură sindicală este controlată de o comisie de cenzori, care semestrial sau o dată pe an trebuie să transmită tuturor membrilor de sindicat cum au fost cheltuiţi banii. Culmea este că există şi lideri care nu sunt plătiţi din banii sindicatului. Cred că ar trebui să-şi declare declaraţiile de avere liderii care sunt angajaţi în sistemul bugetar.