REPLICA ONLINE CONSTANTA

17.5° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
17.5° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

"Administratia Apelor Romane face lucrari cu firme nespecializate"

"Administratia Apelor Romane face lucrari cu firme nespecializate"

Replica API 18 martie 2011 | 00:00 163

Prefectul Claudiu Palaz:

Prefectul Claudiu Palaz:

Isteria privind un posibil dezastru în caz de cutremur major în judeţul Constanţa, în condiţiile în care avem o centrală nucleară la Cernavodă, este tranşată de prefectul Claudiu Palaz după cum urmează: "Sunt convins că nu este nici o problemă la Centrala de la Cernavodă. Din punct de vedere tehnic, nu sunt probleme şi nu este cazul ca populaţia să intre în panică". Tot potrivit prefectului, în caz de incident nefericit la Cernavodă, există planuri bine puse la punct de evacuare a populaţiei. În caz de cutremure însă, la Constanţa, lista cu posibile adăposturi este... o poveste. "În privinţa Constanţei, nu putem vorbi despre locaţii în care să fim la adăpost în caz de cutremur. Depinde unde ne prinde cutremurul, nu avem timp să ne ducem într-un loc, ştiind că va fi cutremur", a declarat prefectul. Claudiu Palaz a făcut referiri, în cadrul unui interviu acordat cotidianului "Replica" de Constanţa, şi la relaţia instituţională pe care o are cu Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (cunoscută şi după numele "mai scurt" Apele Române). Iar relaţia este, după cum a precizat acesta, greoaie.

Reporter: Pe data de 16 martie, la Prefectura Constanţa s-a desfăşurat o întâlnire în cadrul căreia s-a discutat şi despre managementul situaţiilor de urgenţă. Este pregătit judeţul Constanţa pentru un cutremur, nu neapărat ca în Japonia, dar de proporţii? Centrala Cernavodă este sigură, populaţia este în siguranţă?

Claudiu Iorga Palaz: Eu spun că specialiştii care lucrează la Centrală, la siguranţa acesteia, şi-au făcut treaba corespunzător şi nu sunt probleme la această dată. Am văzut că au apărut fel şi fel de speculaţii, în presă, şi fel şi fel de discuţii contradictorii, precum că centrala ar fi la aşezarea unor plăci tectonice, că există riscul ca ea să sară în aer, dar eu mă îndoiesc de acest lucru. La vremea respectivă, când a fost construită, dacă ar fi fost cât de cât un risc, în ceea ce priveşte amplasarea la intersecţia unor plăci tectonice, sunt convins că nu ar mai fi fost realizată centrala pe acea locaţie şi ar fi fost găsită o alta. În ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă, există un plan de intervenţie şi un plan de evacuare. Mă refer la un eveniment creat la Centrala de la Cernavodă. Coordonarea într-o astfel de situaţie va fi făcută de către prefect şi, bineînţeles, de către specialişti, şi eu spun că suntem pregătiţi. Dar, Doamne fereşte, nu dorim niciodată să vedem dacă suntem sau nu pregătiţi. Aţi văzut şi dumneavoastră, în Japonia, care este un stat, din punctul meu de vedere, la un nivel foarte ridicat de dezvoltare şi sunt foarte tipicari, mai ales din punct de vedere al energiei nucleare, şi poate au fost depăşiţi de situaţie. Dar, revenind, eu sunt convins că nu este nici o problemă la Centrala de la Cernavodă şi s-a făcut o comparaţie nefericită cu acea centrală şi Centrala Cernavodă, şi de aici fel şi fel de speculaţii. Eu cred că, din punct de vedere tehnic, nu sunt probleme şi nu este cazul ca populaţia să intre în panică.

Rep.: Se fac tot felul de simulări în caz de dezastre. Există şi o listă scurtă de clădiri unde se poate adăposti populaţia, o are Prefectura. Ce ne puteţi spune despre aceste clădiri, în caz de cutremur de exemplu?

C.I.P.: Nu, în caz de cutremur nu ai cum să faci o evacuare instantanee. Aţi văzut şi dumneavoastră, în caz de cutremur sunt anumite locaţii în care te poţi ascunde, în nici un caz în maşină sau sub maşină, lângă pat, nu sub pat şi nu sub tocul uşii, aşa cum am văzut pe la televizor că au învăţat unii. Nu este o variantă fericită pentru că se deschide boiandrugul, cade primul şi nici să părăsim scările - asta vă spun din managementul situaţiilor de urgenţă, pe care l-am studiat de atâta timp. Dar, există locaţii în care se vor face evacuări din localitatea Cernavodă, în caz că va fi un dezastru acolo, şi acest plan este - normal - pus la secret, are un anumit grad de clasificare şi doar anumite persoane au acces la acel nivel. Şi subsemnatul are acces la ea şi ce s-a speculat în presă, privind locaţiile sigure în Cernavodă, sunt excluse. Evacuarea se va face din Cernavodă către Constanţa sau alte localităţi. E logic aşa, nicidecum nu vom adăposti cetăţenii în localitatea Cernavodă. Este prima măsură. Dar se pare că logica unora depăşeşte cu mult imaginaţia. Cred că specialiştii, care gestionează situaţia, sunt pregătiţi. În privinţa Constanţei, nu putem vorbi despre locaţii în care să fim la adăpost în caz de cutremur. V-am spus: depinde unde ne prinde cutremurul, nu avem timp să ne ducem într-un loc, ştiind că va fi cutremur. Este exclusă această variantă.

Rep.: Vin ploile. Din punct de vedere al digurilor din judeţul Constanţa, cum stăm?

C.I.P.: După cum ştiţi, digul de la Ciobanu este în reparaţii. A recunoscut şi primarul de la Ciobanu, care nu este neapărat un fan al prefectului că m-am implicat şi s-au demarat lucrările la acel dig. Am făcut-o pentru cetăţenii localităţii şi asta e cel mai important. Îmi pare rău că domnul primar nu a reuşit să întreţină digul pe care l-au făcut cu atâta efort cei la Poliţia de Frontieră, ISU, atunci când am reuşit să oprim apa şi să nu se inunde cele 30 de case care erau în pericol. Cred că o vulnerabilitate ar fi - mă refer la modul cum s-a comportat în timp digul - posibil Vadu Oii. Aici, la un moment dat, s-a creat o pernă de apă în acea locaţie, din ce am văzut; deci aici ar fi o problemă. Digul de la Oltina, care s-a rupt în 2006 - aici sunt nişte grifoane create în dig, dar nu cred că se va pune problema ca acesta să cedeze. Dunărea, să nu uităm, a atins un nivel istoric anul trecut, iar anul acesta nu au fost atâtea zăpezi încât să crească debitul la un asemenea nivel. Sunt zone vulnerabile, se acţionează punctual, le avem sub observaţie, dar mă îndoiesc că vom mai avea parte de ceea ce s-a întâmplat la Ciobanu.

Rep.: Aţi pomenit Oltina. Cei care administrează balta sunt reclamaţi de cetăţeni că le inundă pământurile. Şi astfel de lucruri se întâmplă şi în alte părţi din judeţ. Acolo cine trebuie să intervină?

C.I.P.: Vă referiţi probabil la problema pe care au ridicat-o cetăţenii când am fost la Oltina în audienţă. Am luat legătura cu Apele Române, care trebuie să ţină sub control acel stăvilar. Este păcat că cei care administrează balta îşi văd doar de interesul personal şi nu ţin cont şi de localnici. Cei de la Rasova au o problemă similară. Este un cetăţean care are balta din zonă şi, tot aşa, nu ţine cont şi inundă pământurile oamenilor. Probabil varianta la Oltina va fi ca şi la Rasova. Primarul de la Rasova va sparge acel dig şi va reda pământul cetăţenilor. Asta este varianta la care optat administraţia locală.

Rep.: Cei de la Apele Române efectuează tot felul de lucrări în judeţ şi pentru a preîntâmpina inundaţii. Ştiţi şi dumneavoastră despre ce este vorba, având în vedere că vi s-au adus la cunoştinţă şi anumite situaţii privind cabluri rupte în judeţ, odată cu efectuarea lucrărilor. Ce ne puteţi spune? Colaboraţi cu cei de la Apele Române?

C.I.P.: Mai greu. Dar, instituţional pe mine mă interesează să colaborez, alt gen de colaborări nu mă interesează, dacă la asta vă referiţi, între mine şi directorul de la Apele Române (n.r. - ABADL, condusă de Marian Mitrea). Sunt probleme pe care le-am remarcat şi le-am avut în legătură cu Apele române. În urma discuţiilor, sper să îmi dea concursul, pentru că ce am cerut nu a fost pentru prefect, ci pentru cetăţenii judeţului şi pentru instituţiile statului. Acel tronson de reţea care ar fi trebuit să fie preluat de Apele Române pentru a furniza curent electric unor instituţii de interes strategic, din punctul meu de vedere, care îşi desfăşoară activitatea în Grindul Chituc, trebuie să se realizeze, pentru că altfel vor fi puse într-o situaţie destul de delicată în ceea ce priveşte furnizarea de curent electric. Este vorba despre instituţii ale statului de interes strategic din discuţiile care le-am avut ultima dată cu angajaţi ai Apelor Române, se pare că au început aceste demersuri de preluare a acelei reţele. Cât priveşte alte lucrări pe care le realizează în judeţ, salut această iniţiativă şi faptul că se fac investiţii la nivel de judeţ, dar îmi pare rău că se fac haotic şi se fac de către firme nespecializate. Faptul că încercăm să facem un lucru bun şi stricăm altul - nu sunt de acord cu această variantă. Faci un lucru bun, dar nu trebuie să strici ceea ce este deja realizat, implicit să distrugi reţelele de transport, de telefonie şi de curent ale Electrica. Când s-a făcut acea săpătură au rupt fire, între timp s-a remediat situaţia, dar cetăţenii au rămas fără curent electric şi n-au dispus de serviciul de telefonie în zonă.

Rep.: Concret, la ce zonă vă referiţi şi la ce firme?

C.I.P.: SC Al Stom are contract cu Apele Române. Deşi am făcut solicitare către Apele Române să îmi furnizeze numele firmei, am reuşit să aflu cine sunt cei care lucrează în localitatea Deleni - la această investiţie mă refer, şi unde firma în cauză nu a fost deloc atentă şi a rupt cabluri. Coincidenţa face să fiu din acea localitate... vă daţi seama, m-au rupt în două cu telefoanele oamenii, pentru că nu era curent şi nu mergea reţeaua de telefonie fixă.

Rep.: La Autostrada Soarelui, ce probleme mai sunt? Au intrat exproprierile în linie dreaptă, s-au apucat constructorii de treabă?

C.I.P.: Pot să vă spun că hotărârea de guvern pentru exproprierile pe tronsonul Medgidia - Constanţa şi şoseaua de ocolire a Constanţei a ieşit, se lucrează din plin şi pot să vă spun că şi pentru tronsonul Cernavodă-Medgidia, societatea care v-a declarat dumneavoastră, media, că refuză să se apuce de lucru, a înţeles că până la urmă trebuie să facem treabă, că pentru asta au preluat această lucrare. Sunt pregătite şi documentele pentru hotărârea de guvern privind celălalt tronson de expropriere. Pot spune că privind crearea frontului de lucru nu mai este nici un fel de problemă, din punct de vedere al Instituţiei Prefectului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102