Aeroportul Kogălniceanu îşi propune profit zero. Salariul mediu al angajaţilor este uriaş

Trăieşte doar din subvenţii de stat

Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu SA Constanţa şi-a propus şi pentru anul acesta profit zero, ceea ce înseamnă că statul va continua să subvenţioneze aproape integral funcţionarea acestuia din banii publici, din considerente care ţin de obligaţiile asumate de România faţă de NATO şi SUA. Numărul angajaţilor va rămâne acelaşi, iar ce atrage atenţia este salariul mediu uriaş de pe aeroport.

Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu are prevăzute pentru 2017 venituri totale de 29,96 milioane lei, o sumă similară fiind alocată şi pentru cheltuieli, conform proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli elaborat de Ministerul Transporturilor. Pentru cheltuieli cu personalul, Ministerul Transporturilor propune un buget de 18,88 milioane lei, din care 13,68 milioane lei cheltuieli de natură salarială. Numărul de personal prognozat la finele anului este de 290 angajaţi, iar câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială este de 4.014,75 lei. Creanţele restante sunt stabilite la 297.000 lei, iar plăţile restante la 10.000 lei. De remarcat aici salariul mediu uriaş, de peste 4.000 lei, inaccesibil imensei majorităţi a românilor.

Activitatea comercială, sacrificată de dragul americanilor

Este ştiut deja faptul că aeroportul constănţean şi-a sacrificat activitatea comercială civilă în beneficiul armatei americane. Aeroportul Kogălniceanu a raportat la 30.06.2016 venituri totale de 12.849.950 lei şi cheltuieli de 13.315.110 lei, ceea ce înseamnă o pierdere de 465.160 lei. În primul semestru al anului trecut, aeroportul a beneficiat de compensaţii de la stat, pentru serviciul de interes economic general suma de 8.938.990 lei. Subvenţiile de la stat sunt explicate prin rolul strategic jucat de aeroport în relaţia cu SUA.

Astfel, „AIMK a asigurat ducerea la îndeplinire a obligaţiilor de suport civilo-militare necesare instruirii, asigurării prepoziţionării echipamentelor şi dislocării forţelor privind Sprijinul Naţiunii Gazdă (HNS) şi a dezvoltării infrastructurii strategice aeroportuare în conformitate cu HCSAT. La nivelul AIMK, conducerea executivă şi cea admiistrativă au înţeles şi aplicat corect conceptul NATO privind Sprijinul Naţiunii Gazdă (HNS) respectiv au participat decizional cu forţe proprii la ajutorul civil, acordat pe timp de pace, de către AIMK/România forţelor aliate- SUA amplasate, active sau aflate în trecere pe teritoriul României.

Un asemenea sprijin are ca fundament acordurile bilaterale sau multilaterale convenite între autorităţile competente ale naţiunii gazdă/România şi NATO/SUA. Pe baza acestor acorduri, AIMK a dat un răspuns adecvat cerinţelor operaţionale ale armatei SUA, prin realizarea protejării forţelor, asigurarea suportului logistic şi a infrastructurii necesare recepţionării, deplasării şi angajării acestora, astfel s-a creat un cadru esenţial pentru capacitatea de susţinere a dislocării forţelor şi echipamentelor”, se arătă într-un material întocmit de CA.