Afaceristul Nedelcu, acuzat că a pus mâna pe zeci de imobile cu ajutorul unor procuri false

Mafia imobiliară e puternică la Constanţa

În urmă cu 2 zile, cotidianul Replica a publicat un material în care se preciza faptul că un afacerist constănţean, Aurelian Gheorghe Nedelcu, din anturajul milionarilor Virgiliu Sorin Vişenescu şi Lucian Orban, regii afacerilor imobiliare marca "Tomis Plus", este executat silit din cauza unor datorii şi s-a ajuns la vânzarea unui imobil la licitaţie publică, prin biroul unui executor judecătoresc, pentru recuperarea unui debit. Între timp, după publicarea articolului, au apărut şi reacţii ale unor constănţeni, îndreptate împotriva lui Nedelcu, pe care îl acuză că a pus mâna pe imobilele în care locuiesc, prin acte false, cerându-le totodată să îi plătească chirie. Nu este pentru prima dată când Nedelcu este ţinta unor astfel de acuzaţii, mai ales că, potrivit unora dintre cei care au un interes în acest sens, se judecă cu el de ani buni, iar autorităţile doar dau din umeri.

Din împroprietăriţi s-au trezit chiriaşi

În speţă, o familie din Constanţa, care locuieşte în zona peninsulară a oraşului, susţine că are proces pe rol cu acest individ, care s-a făcut stăpân pe casa lor, cu o procură falsificată. "Noi am cumpărat casa în 1997, prin Legea 112, iar terenul aferent construcţiei ne-a fost dat în folosinţă pe durata existenţei acesteia. Între timp, noi am făcut demersuri pentru a-l lua în proprietate, numai că cei din administraţia publică au făcut în aşa fel încât să nu-l putem dobândi. Adevăratul proprietar al imobilului, Iani Rusu, a plecat în Grecia înainte de 1956. În anul 2005, a fost emisă o dispoziţie prin care a atribuit imobilul în care locuim moştenitoarei proprietarului, Olga Metaxula Topouzoglu, la rândul ei aflată în Grecia. Această retrocedare s-a făcut în neconcordanţă cu prevederile Legii 112, în baza căreia am cumpărat casa. Asta pentru că, potrivit acestei legi, România nu despăgubeşte persoanele sau moştenitorii celor care au emigrat în state cu care România avea semnat un acord în acest sens. Adică statul român îi despăgubise deja pe aceştia, plătind câteva milioane de dolari, în 1966. După ce a fost emisă acea dispoziţie, a apărut şi Aurelian Gheorghe Nedelcu, în calitate de mandatar, cu o procură care nu era conformă cu prevederile legii. El a venit cu mai multe procuri, însă nici una nu era semnată de mandant, cel care îl împuternicea. Nu aveau viză din partea consulatului sau al ambasadei şi nu era tradus şi legalizat de un notar autorizat din România. Mai pe scurt, erau false. Numai că, ajungându-se în instanţă, după 3 ani de judecată şi expertize peste expertize, judecătorii ne-au respins acţiunea ca fiind nefondată. Am aflat că sunt mai multe familii în situaţia noastră, mai ales că el a pus mâna, în acest fel, pe 35 de locaţii atât din Constanţa, cât şi din Cernavodă şi Bucureşti. La Constanţa are cel puţin 5 locaţii: una pe strada Constantin Brâncoveanu nr. 3, una pe Cristea Georgescu nr. 4, unde locaţia nici măcar nu corespunde actelor de proprietate vechi, ale grecilor, mai are un imobil pe Grigore Tocilescu nr. 2, pe Avram Iancu nr. 52, pe Mircea cel Bătrân, plus altele pe care nu le mai ştiu. Toate rezultatele procurorilor şi judecătorilor ne-au fost nefavorabile până acum, dar vom face demersuri în continuare", ne-a declarat Julieta Blănaru.

Procese pierdute şi timp irosit

De remarcat că, după cum precizam, şi alte persoane sunt revoltate din cauza lui Aurelian Gheorghe Nedelcu. Ei susţin că au discutat cu Olga Metaxoula Topouzoglu, care le-a mărturisit că părinţii ei au avut un singur imobil în Constanţa, nu atâtea, după cum pretinde Nedelcu. Cât priveşte procesele civile, în care instanţele au respins acţiunile ca nefondate, acestea au fost închise pe motiv că cei care l-au dat în judecată pe Nedelcu nu au calitate procesuală, deoarece ei sunt simplii chiriaşi, persoane terţe care nu au nici un amestec în "afacerile" dintre proprietarul grec şi mandatarul Nedelcu.

Daniel ALBU