Alde mână-ntinsă din Constanţa ÎŞI BAT JOC de AUTORITĂŢI şi de noi: „Nu muncesc, dar vor bani. Altfel se OMOARĂ”

În timp ce alţii îşi rup spatele pe salariul minim,

Fără muncă, dar cu bani! Cam la asta visează cei mai mulţi dintre asistaţii Constanţei, iar atunci când nu le iese „combinaţia”, trec la şantaj emoţional. Spre exemplu, pentru a primi ajutor social, o persoană trebuie să depună muncă în folosul comunităţii. Mulţi acceptă condiţiile, dar încearcă să fenteze sistemul, astfel că nu se prezintă la muncă. Iar când văd că le-au fost tăiate veniturile, încep să ameninţe că se omoară, adică încearcă să forţeze mâna autorităţilor. Pentru că, da, dacă „lacrimogenul” nu prinde la noi, atunci cine/ce? Un asemenea caz s-a petrecut, luni, la Cernavodă.

În spatele oricărui zâmbet se ascunde o poveste de viaţă, cu urcuşuri şi coborâşuri şi, câteodată, fără a ne da seama, anumiţi ochi oglindesc reale drame. Unii aleg să-şi strige durerea, alţii nu. Însă, de multe ori, printre cei care smulg o tresărire în sufletul fiecăruia dintre noi sunt reali „impostori”. Şi cazuri sunt multe, cum e şi cel legat de femeia din Cernavodă, pentru care oamenii erau la un pas de „revoltă” întrucât li se băga pe gât povestea cu: „sărmana, a furat o sârmă de la un gard, în valoare de 18 lei, pentru că nu avea ce să mănânce şi acum trebuie să meargă la închisoare, plus că e şi mamă de copil mic”.

În realitate, individa, care este asistată social, adică primeşte bani de la stat, a sustras tot gardul împrejmuitor al locuinţelor sociale, unde stătea gratuit. Apoi a fugit din ţară, nu s-a prezentat la proces, iar când a rămas însărcinată prin ţări străine s-a reîntors în România, apelând la mila publicului. O altă ramură a celor care au văzut că prind poveştile lacrimogene este formată din cei care stau la spart de seminţe cât e ziulica de lungă şi vor bani. Când nu mai primesc, fac tam-tam. Pe lângă faptul că mai toţi cei din cartierul social Henri Coandă se pot încadra în această descriere, mai sunt şi alte exemple.

Aşa a procedat şi o femeie din Poarta Albă, care a decis să se „plângă” în mass media, relatând cum este ea bătută şi gonită de soţ şi nimeni nu vrea s-o ajute. Însă, se pare că lucrurile ar sta cu totul altfel, după cum spun autorităţile. „Nu ştim ce a spus doamna, însă noi i-am făcut ajutor social. Este un caz pe care îl ştim şi îl monitorizăm. Doamna a avut o problemă. Are o restanţă de 350 de lei la apă. Nu şi-a achitat facturile. Cei de la firmă, de la Juridic, au venit la noi şi era vorba de executare silită. Adică rămânea fără casă, erau daţi afară. Atunci am intervenit noi.

Chiar dacă am tras de ei să ne aducă adeverinţe de la Medgidia, de unde au lucrat, şi le-am oferit şi maşină pentru drum, dar nu au vrut, totuşi am zis să facem ceva, să nu-şi piardă casa pentru 350 de lei, să-i fie scoasă la vânzare. I-am făcut doamnei dosarul de ajutor social, iar datoria să-i fie oprită direct. Iar acum doamna spune că nu este ajutată? Nu se poate aşa ceva. Putem dovedi cu acte dacă este nevoie”, au declarat reprezentanţii Primăriei Poarta Albă. Şi cei de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa au spus că familia beneficiază de ajutor social, dar l-au refuzat ulterior pentru a nu munci în folosul comunităţii. Prin urmare, au refuzat banii pentru că trebuiau să muncească.

„Istoria” se repetă şi la Cernavodă: „Vreau bani, dar fără muncă! Dacă nu, îmi dau foc”

Iar escrocii sentimentali sunt peste tot. Ştiind că acţiunile „extreme”, care ţin de omul necăjit ce a ajuns la capătul puterilor din pricina sistemului defectuos şi „uite cum cum vrea să-şi dea foc, amărâtul, nici nu are ce pune pe masă”, cei mai mulţi dintre „mână-ntinsă” aleg să şocheze şi să recurgă la drame. Prin urmare, pompierii din cadrul ISU Dobrogea au fost solicitaţi să intervină luni, 20 februarie, a.c., în jurul orei 9.00, în oraşul Cernavodă, acolo unde o persoană s-a urcat pe sediul Primăriei şi a ameninţat că îşi dă foc.

Potrivit informaţiilor noastre, este vorba despre un bărbat pe nume Vasile Constantin în vârstă de 47 de ani. Se pare că era nemulţumit de faptul că nu a mai primit ajutor social, ajutor pentru care ar fi trebuit să presteze muncă în folosul comunităţii. Mai exact, aşa cum este exemplificat şi mai sus, individul a preferat să stea la „spart de seminţe”, dar să fie plătit. Astfel, de la începutul anului şi până în prezent, el nu a mai prestat nici o muncă în folosul comunităţii, motiv pentru care i-a fost sistat acel ajutor social. Supărat din cale-afară, Vasile a decis să dea un impusl celor ce au luat asemenea decizie „nedreaptă” şi să facă niţel tam – tam.

În opinia lui poate că a crezut că va primi ce vrea dacă pune presiune. În cele din urmă, a coborât şi a renunţat la ideea de a-şi da foc, pe care nici nu avea de gând s-o pună în practică – de altfel. Asta confirmă şi psihologul criminalist Liviu Chesnoiu, care, în ediţiile trecute, a vorbit cu reporterii „Replica” despre sociopaţi, adică despre escrocii sentimentali. „Un sociopat se află la graniţa unei afecţiuni psihice, eu nu o consider o boală psihică. Sociopatul este un escroc sentimental. Pentru a-i deosebi trebuie să ai ceva cursuri de psihologie. Astfel, te iei după context, comportament, după ceea ce cere şi cum vorbeşte. Un sociopat vrea doar să obţină ceva şi trece la şantaj”, a spus Chesnoiu.

Liliana CHIRU, Mihaela UNGUREANU