Alegerile nu vor mai fi așa cum le știm: puzderie de partide politice. Cine ar putea candida

Ne întoarcem la legislația din 1990

Comisia de Cod electoral a votat pe 26 februarie a.c. cu zece voturi „pentru”, patru voturi „împotrivă” şi o abţinere, ca un partid să poate fi înfiinţat doar de trei membri, fiind astfel eliminat criteriul teritorial existent în acest moment în Legea partidelor politice. Legislația actuală, valabilă din 2003, prevede necesarul de 25.000 de semnatari pentru înregistrarea unui partid politic. Senatorul constănțean, Puiu Hașotti, susține că schimbările aduse procesului democratic, începând din 2016, vor fi radicale. Mai exact, viitorul Cod Electoral va conține cinci legi esențiale, care vor transforma organizarea partidelor în România într-un mod care, cu siguranță, ne va lua pe toți prin surprindere.

„Sunt cinci legi care vor intra în acest Cod: Legea alegerilor locale, Legea alegerilor parlamentare, Legea votului prin corespondență, Legea partidelor politice și Legea finanțării partidelor politice. Cinci legi care vor intra în acest Cod, unele dintre ele suferind schimbări majore. (...) După socoteala Comisiei, Codul va fi gata în această toamnă. Suntem presați și de anumiți termeni. Comisia de la Veneția a recomandat ca modificările legilor electorale să se facă cu cel puțin un an înainte de un scrutin. Intenția Comisiei este ca Legea alegerilor locale să fie gata undeva în luna mai, la fel ca Legea finanțărilor partidelor politice. Iar, Legea alegerilor parlamentare să fie gata înainte de scrutinul din 2016, undeva prin septembrie, octombrie a.c.”, a spus Hașotti, în cadrul unei conferințe organizată, vineri, la sediul PNL Constanța.

Ne vom confrunta cu o puzderie de partide politice, practic, oricine având șansa ca niciodată să participe la alegeri. În ciuda cerinței de trei membri fondatori pentru un partid politic, celelalte bariere prevăzute sunt, de asemenea, mai degrabă simbolice.

„Modificările sunt spectaculoase. Un partid se poate înființa cu trei membri. De ce? Curtea Constituțională a hotărât că pentru înființarea unui partid nu este nevoie de 25.000 de membri fondatori și, dacă nu e nevoie de 25.000, de ce ar fi nevoie de 20.000? Vor fi foarte multe partide locale. Pentru o localitate de până în 5.000 de locuitori, de exemplu, pentru ca un partid de trei membri să poată candida, va trebui să existe o listă de susținere de 100 de persoane. Pentru un oraș cu 50.000 de locuitori, vor trebui 500 de semnături. Pentru peste 50.000, este nevoie de 1.000. (...) Pot fi mii de partide. Se poate. Însă, există la Biroul Electoral Central și la Tribunalul Municipiului București semnelele electorale, care trebuie să fie diferite. Aduceți-vă aminte că, în anul 2000, au candidat PNL și PNL – Câmpeanu, cu semne foarte asemănătoare. Noi am contestat la Biroul Electoral, care a spus că este în regulă. Ce s-a întâmplat? PNL – Câmpeanu a luat 2-3%, fără primari, fără organizații. Așa că va fi o comisie care va analiza semnele electorale”, a mai spus Hașotti.

Europarlamentarul Monica Macovei anunța, în februarie 2014, redactarea unui act normativ care să reducă drastic numărul membrilor fondatori pentru un partid, la trei, încercând în acest sens să îl convingă în luna decembrie a aceluiași an și pe președintele Klaus Iohannis să își utilizeze influența pentru adoptarea unei astfel de legi.

Pentru că Parlamentul României se străduiește să se facă de râs, va avea loc un circ de proporții și în privința unei astfel de măsuri, întrucât, în prezent, există nu mai puțin de cinci astfel de inițiative legislative, ceea ce, după toate probabilitățile, va duce la un blocaj.

O inițiativă similară a pornit, în decembrie 2014, de la deputatul Mihai Sturzu, care obținuse atunci sprijinul conducerii lărgite a PSD pentru reducerea numărului de membri fondatori ai unui partid la trei, inițiativa fiind susţinută de alţi 9 deputaţi şi senatori de la PSD, PC şi PLR.

Preşedintele Comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea, a precizat marți că mandatul primit de la PSD este de a acorda această posibilitate, însă liberalii și-au demonstrat din nou abilitatea duplicitară, au votat acest principiu, deşi, în cadrul dezbaterilor generale, s-au pronunţat împotrivă. Curios este că un proiect identic aparține co-președintelui PNL, Alina Gorghiu, care a propus, la fel, înfiinţarea unui partid cu trei membri. La fel a procedat și Valeriu Todirașcu, căruia i se alătură Remus Cernea, acesta propunând cel puţin 1.000 de membrii fondatori.

15 membri compun Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Valeriu Zgonea, este președinte; Luminiţa-Pachel Adam și Mihai Alexandru Voicu sunt vicepreședinți, cărora li se alătură secretarii Árpád-Francisc Márton și Varujan Pambuccian și membrii Victor Paul Dobre, Doina Elena Federovici, Puiu Hașotti, Mihai Neagu, Eugen Nicolicea, Vasile Nistor, Ioan Oltean, Gabriela-Maria Podașcă, Alin Tișe și Petru Gabriel Vlase.

Înființată la 13 februarie 2013, Comisia de Cod Electoral s-a întrunit anul acesta de șase ori, pe 28 ianuarie, 3, 4 și 10, 16 și 24 februarie.

Marius Florian VASILE