Aleşii locali condamnaţi definitiv riscă să rămână fără funcţii. La Constanţa, prefectul HABAR N-ARE!

Decizia e în Monitorul Oficial

Eugen Nicolaescu - dreapta

Învăţaţi cu scaunul de primar, mai mulţi aleşi locali din judeţul Constanţa riscă să rămână fără funcţie! Acest lucru s-a decis la data de 22 septembrie a.c., când, în Monitorul Oficial, a fost publicată o lege care se referă la faptul că cei care se “bucură” de condamnări definitive îşi vor pierde mandatele. Prin urmare, Titu Neague, primarul localităţii Bărăganu, Nicolae Anghel de la Castelu, dar şi Iusein Visel, primarul localităţii Dobromir îşi vor putea lua “adio” de la actualul statut. Singurul în măsură să lămurească eventualele schimbări în cazul în care actualii primari vor fi daţi jos din funcţie, Adrian Nicolaescu, prefectul Constanţa, a dat din umeri! Nici măcar nu ştia că decizia fusese publicată în Monitorul Oficial. Până la închiderea ediţiei, acesta nu a putut fi contactat, deşi aveam speranţe că s-a pus la punct cu informaţiile!

Decizia Curţii Constituţionale (CC) privind Decizia nr. 536 din 6 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali a fost publicată pe 21 septembrie în Monitorul Oficial. Prin decizie este admisă obiecţia, astfel aleşii locali îşi pierd mandatul în urma unei condamnări definitive. Mai exact, aleşii locali, printre care consilierii locali, consilierii judeţeni, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, îşi pierd dreptul de a exercita mandatul în funcţie în urma unei condamnări definitive printr-o hotărâre judecătorească. Preşedintele României a făcut obiecţie la CC, prin care a motivat încălcarea dreptului legal şi moral prin declararea de neconstituţionalitate a prevederii legale. Curtea astfel subliniează un aspect care contravine articolul 16, alin. (2), din Constituţie şi precizează că „nimeni nu este mai presus de lege”. Aşadar, decizia de a fi înlăturat dintr-o funcţie publică a unui ales local în urma condamnării, asigură o bună desfăşurare a actului legislativ, iar cetăţenii nu îşi pierd încrederea în autorităţiile statului. CC a concluzionat că „legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea şi răspunderea aleşilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept”. Aşadar, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate a legii formulată de preşedintele României.

Deputatul de Constanța, Mihai Lupu a făcut următoarele precizări: „Există posibilitatea fie de o anumită instituție, fie de Președintele României să reclame la Curtea Constituțională un element de neconstituționalitate a legii sau integritatea de neconstituționalitate a acestei legi. În așa fel încât CC constată dacă sunt întrunite condițiile de neconstituționalitate, dacă intră în contradicție cu Constituția României – cu privire la patrimoniu, la integritate statală, cu privire la îngrădire ale libertății. Totodată, cu privire la constituirea de avantaje în interesul unei anumite entități, în detrimentul altora, adică și în cazul acesta, se constată un element de constituționalitate sau neconstituționalitate în integralitatea ei. Legea se întoarce, astfel, în Parlament și este din nou votată și trimisă spre promulgare. Normal, legea trebuie introdusă în Ordinea de zi de către Biroul Permanet – fie de Camera Deputaților, fie de Senat, în funcție de cine este cameră decizională pe această lege. Normal, ar trebui imediat, într-un termen rezonabil, spune legea. Trebuie introdusă și eliminate elementele de neconstituționalitate”. De asemenea, el a explicat cum se va proceda în caz că un ales local primește o sentință definitivă. „În condițiile legiii, Parchetul dă o hotărâre definitivă și irevocabilă care interzice anumite drepturi. În condițiile acestea, ținându-se cont că există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă care îngrădeșete aceste drepturi și dreptul de a mai fi într-o poziție aleasă, și reprezentantul Guvernului dispune printr-un ordin să fie suspendat sau retragerea dreptului de a mai fi un ales local. Prefectura poate doar să constate printr-un ordin judecătoresc că i s-a îngrădit dreptul unui ales local să mai rămână în funcția respectivă - și aici vorbim de compatibilități, incompatibilități”, a adăugat, pentru Replica, Mihai Lupu.

Iată care este situația la nivelul județului Constanța în ceea ce privește primarii

La nivelul județului Constanța, primarii care riscă să-și piardă funcția sunt Titu Neague, primarul localității Bărăganu, Nicolae Anghel de la Castelu și Iusein Visel, primarul localității Dobromir. Precizăm că Iusein Visel de la Dobromir a fost condamnat de Judecătoria Medgidia la 6 luni de închisoare cu suspendare, pe când Iana Stănuţa la 8 luni, decizie rămasă definitivă la finele lunii octombrie 2015, la Curtea de Apel Constanţa. Prin urmare, cei doi şi-au terminat de ispăşit pedepsele în vară, prin iunie, respectiv august, când erau încă în funcţii, Iusein fiind reales. Acum, ambii se flă în termenul de încercare şi, surpriză!, primarul este trimis în judecată într-un alt dosar instrumentat de DNA, fiind acuzat de fraude cu fonduri APIA, alături de fratele şi tatăl său. Revenind la dosarul care le-a adus condamnări definitive, Iusein Visel și Iana Stănuța au eliberat mai multe documente false contra unor sume de bani. Astfel, un teren în suprafaţă de 8 hectare a fost vândut către o firmă daneză, S.C. Dimas Agriculture S.R.L., contra sumei de 14.000 de euro. Dar terenul respectiv aparţinea unei femei, Spiridon Elena, care a făcut o promisiune de vânzare cumpărare actualului primar în funcţie, Eugen Iliescu, contra unei sume de 6.000 de lei. Când acesta din urmă s-a dus să perfecteze contractul a constatat că terenul este deja vândut. Ajungem și la Titu Neague, de la Bărăganu, care a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la distrugere. Decizia este definitivă. Trebuie precizat faptul că soluţia a fost pronunţată în luna martie a.c. şi, potrivit hotărârii, alesul local şef nu mai avea voie să candideze pentru încă un mandat. A primit pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, printre care dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice. "Condamnă pe inculpatul Neague Titu la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la distrugere. În temeiul art. 71 alin. (1) şi (2) din vechiul Cod penal interzice inculpatului Neague Titu drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din vechiul Cod penal pe durata executării pedepsei. În temeiul art. 81 alin. (1) din vechiul Cod penal, suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului Neague Titu pe o durată de 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 alin. (1) din vechiul Cod penal“, se arată în minuta instanței de judecată. Primarul reales din Nicolae Bălcescu, Viorel Bălan, are și el o condamnare cu suspendare, rămasă definitivă pe 19 septembrie anul curent. A fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 3 ani, pentru fals în declaraţii. Amintim că, în vara anului 2013, primarul din Nicolae Bălcescu, Viorel Bălan, era găsit incompatibil de ANI. Ma exact, Agenţia Naţională de Integritate menţiona că edilul s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 23 iunie 2008 - 21 septembrie 2010, întrucât a exercitat, simultan, funcţia de Primar al Comunei Nicolae Bălcescu şi funcţia de administrator al S.C. Panminada S.R.L. (23 iunie 2008 - 05 ianuarie 2009) şi al S.C. Pavicom S.R.L. (23 iunie 2008 - 21 septembrie 2010). De asemenea, întrucât acesta a omis menţionarea în declaraţiile de interese aferente anilor 2009 şi 2010 a calităţilor deţinute în cadrul S.C. Pavicom S.R.L., Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către Viorel Bălan a infracţiunii de fals în declaraţii. În august anul curent, el a fost suspendat din funcție, la ordinul prefectului, după ce decizia din procesul cu ANI a rămas definitivă. Și Nicolae Anghel, de la Castelu, are bifată o condamnare, acesta fiind și motivul pentru care la finele anului 2015 a fost suspendat din funcție, prin ordinul prefectului. Dar asta nu l-a împiedicat să participe la alegeri și să mai câștige un mandat. El a primit 6 luni de închisoare cu suspendare și termen de încercare doi ani, după ce Dumitru Muflic a depus o plângere la Poliţie în care reclama că primarul refuză să îi elibereze un titlu de proprietate. Ulterior, Anghel a cerut revizuirea dosarului, iar Curtea de Apel Constanța i-a respins cererea în mai anul curent.

Claudia CORBU, Diana NEAŢĂ, Liliana CHIRU