"Alge au existat şi pe vremea lui Ceauşescu, dar nu s-a făcut atâta tevatură"

David Csaba, şeful Apelor Române, interviu în exclusivitate pentru "Replica":

Apele Române nu intenţionează să recurgă la disponibilizări. David Csaba, directorul Administraţiei Naţionale Apele Române, susţine că, în urma unor analize, instituţia are nevoie de personal muncitor -mecanici de utilaje, pentru că se impune reîntregirea personalului de exploatare a barajelor, conform normativelor aflate în vigoare. Cât despre algele care pun pe fugă turiştii, şeful Apelor Române a declarat că intenţionează să pună la bătaie 400.000 euro în vederea dotării parcului de utilaje a Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral cu două utilaje specifice pentru colectarea acestora. Referitor la montarea unor plase în mare, proiectul nu se poate implementa pentru că "nu este natural". Conform directivelor europene, şeful Apelor Române spune că se impune "renaturarea sau intervenţia cât mai puţină în viaţa biodiversităţii". "Alge au existat şi pe vremea lui Ceauşescu şi atunci nu s-a făcut atâta tevatură, pentru că este un fenomen natural: nu sunt produse de cineva şi nu trebuie căutaţi vinovaţi", a declarat, David Csaba, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate cotidianului "Replica" de Constanţa. Urmare a unor verificări în teren, şeful Apelor Române s-a declarat mulţumit de ceea ce a văzut la Eforie, la Tuzla şi la Costineşti, unde lucrările de consolidare a falezelor "sunt grandioase şi foarte bine executate". Facem precizarea că David Csaba s-a aflat la Constanţa chiar în cursul zilei de ieri.

Reporter: Domnule director, aţi preluat activitatea Administraţiei Naţionale Apele Române într-un moment dificil, când instituţia avea o datorie de peste 350 de miliarde lei vechi. În prezent care este situaţia financiară a instituţiei pe care o coordonaţi?

David Csaba: 350 de miliarde erau doar pentru datoriile la stat, nemaivorbind de restul, cam tot atâta, pentru furnizorii neplătiţi. La ora actuală cu furnizorii suntem la zi, în sensul că nu avem decât lucrări care sunt scadente, deci nu sunt restanţe, iar la partea de stat, să evit acel colaps de 15% penalităţi pentru Finanţe, am luat un credit de 28 milioane lei din care la ora actuală mai avem 11 milioane lei de dat. Eu cred că într-un an şi jumătate sunt lichidate datoriile. Putem să le plătim şi pe celelalte la momentul în care recuperăm creanţele de la diferiţi consumatori de-ai noştri. Banii teoretic sunt facturaţi, numai că n-au intrat în caseria ANAR-ului.

Rep.: La nivelul Administraţiei Naţionale Apele Române se vor face disponibilizări?

D.C.: Nu. Dimpotrivă, preconizez şi am făcut o analiză din care rezultă că pe partea de exploatare-întreţinere avem nevoie de personal muncitor şi mecanici de utilaje şi accentuez acest lucru. Nu vorbim de personalul TESA. Din punctul meu de vedere, în viitorul nu prea îndepărtat, până într-un an, trebuie să ne întregim formaţiile de lucru care la ora actuală sunt sub un număr de 7, impropriu pentru a efectua lucrări în echipă, trebuie să reîntregim personalul de exploatare a barajelor conform normativelor.

Rep.: Să înţelegem că la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral nu se vor face disponibilizări în perioada următoare?

D.C.: Numai dacă s-ar ivi cazuri de disciplină. În rest, nu.

Rep.: Care sunt priorităţile dumneavostră în perioada următoare?

D.C.: Dacă discutăm la nivelul întregii ţări obiectivele mele sunt: achitarea acestor datorii şi demararea unui proces de dotare cu utilaje a fiecărei administraţii bazinale pentru că la acest capitol stăm foarte prost. La un moment dat, după anii '90, s-a încercat un fel de externalizare a lucrărilor de exploatare-întreţinere şi datorită acestui fapt utilajele care au îmbătrânit nu au mai fost înlocuite şi practic, în multe zone, nu avem cu ce lucra. Dacă facem referire la Constanţa, chiar dumneavoastră m-aţi întrebat, vineri, 24 iunie, dacă sunt mulţumit sau nu de procedeul de colectare al algelor. Şi atunci şi acum vă spun că sunt mulţumit. Am discutat cu domnul director Marian Mitrea să vedem cum putem să diversificăm parcul de utilaje pentru această operaţiune şi eu sper că la anul dacă tot noi o să ne ocupăm de această "meserie" încercăm să mai dotăm cu utilaje specifice.

Rep.: Ce utilaje ar mai fi necesare în dotarea ABADL? Ne puteţi da câteva exemple?

D.C.: În primul rând ar mai fi necesar un utilaj tip amfibiu pentru colectarea acestor alge atât din apă cât şi din uscat şi pentru algele care intră în putrefacţie, o centrifugă care practic absoarbe apa de la mal care conţine alga putrezită şi care nu mai poate fi sustrasă eficient cu alt tip de utilaj. Cu ajutorul unei centrifugi alga trece printr-un filtru, rămâne înăuntru şi apa din mare intră înapoi. Vorbim de două utilaje specifice care, după primele sondaje, costă 400.000 euro.

Rep.: Turiştii sunt nemulţumiţi de invazia de alge. Există fonduri pentru implementarea unui proiect de montare a unor plase care pot împiedica algele să ajungă la ţărm?

D.C.: La un moment dat nu au fost alge, ceea ce înseamnă că s-a îmbunătăţit calitatea apei. Dacă luăm partea plină a paharului putem spune că am reuşit să îmbunătăţim calitatea apei şi mă bucur că staţia de epurare din Mamaia a fost dată în funcţiune după un an de probe. Referitor la plase proiectul nu se poate implementa, pentru că nu este natural. Conform directivelor europene, se impune renaturarea sau intervenţia cât mai puţină în viaţa biodiversităţii şi atunci trebuie să găsim soluţii care să fie mai prietenoase cu natura, chiar dacă aceste alge ne creează un disconfort. Asta înseamnă că trebuie să facem un efort financiar şi un efort fizic pentru a le strânge. Alge au existat şi pe vremea lui Ceauşescu şi atunci nu s-a făcut atâta tevatură, pentru că este un fenomen natural. Algele nu sunt produse de cineva şi nu trebuie căutaţi vinovaţi.

Rep.: Ce aţi constatat la Constanţa urmare a verificărilor pe care le-aţi efectuat în teren?

D.C.: Vă spun sincer, şi dumneavostră ştiţi mai bine că au fost mai multe scandaluri referitoare la prăbuşirea unor maluri, că lucrările care se execută la ora actuală pot fi asemănate ca grandoare şi importanţă cu lucrările care s-au făcut pe vremea lui Nicolae Ceauşescu şi împreună cu digurile de la Săuceşti, care sunt pe terminate în Moldova, din punctul meu de vedere, sunt cele mai mari şi importante lucrări care se fac în ţară după '90. Vă spun sincer că sunt foarte mulţumit de lucrări şi ştiu că presei, în general, îi place să semnaleze aspectele negative, sunt de acord că trebuie semnalate şi acelea, dar totodată rugămintea mea este ca, dacă se face ceva bine şi frumos în ţara asta, să fie adus în atenţia publicului. Pentru că, din punctul meu de vedere, de multe ori ne creem această imagine negativă din toate aceste aspecte prezentate în mod negativ. Să fim apreciaţi de străini cred că în primul rând noi trebuie să ne apreciem şi să recunoaştem atunci când lucrăm bine şi să fim arătaţi cu degetul dacă nu ne facem treaba.

Rep.: Despre proiectele de apărare împotriva inundaţiilor în localităţile constănţene şi tulcene ce ne puteţi spune?

D.C.: Această salbă de lucrări, aflată în execuţie, se ridică la 80 milioane de euro. La ora actuală avem încă două programe foarte mari pentru litoral referitor la stoparea eroziunii costiere, pe POS Mediu, a cărui masterplan este în execuţie şi trebuie finalizat până în septembrie 2011. Mai avem programul cel mare, un fel de credit furnizor, căruia îi spunem Programul Naţional de Infrastructură, care va depăşi 250 de milioane de euro. Avem în zona Dobrogea un statut aparte, în sensul că, în afară de Dunăre, mari probleme de inundaţii clasice nu sunt. Ceea ce s-a întâmplat în 2006 la Costineşti a fost din cauza unor ploi foarte abundente, 300 de litri pe metru pătrat într-un interval de 3 ore, care s-au concentrat undeva mai la munte şi din păcate cursul natural, adică albia în zona Costineştiului, n-a putut tranzita acest debit. De atunci, acolo s-a format o acumulare nepermanentă prin care se speră ca la debitele care au fost să se facă faţă. În legătură cu celelalte diguri de pe Dunăre, 80% sunt în administrarea ANIF-ului şi nu putem interveni, nefiind proprietatea noastră.

Rep.: Lucrările de consolidare a falezelor le-aţi verificat? Care este concluzia dumneavoastră? Sunteţi mulţumit de lucrări?

D.C.: Am bătut pas cu pas. Am făcut şi eu fotografii, deşi colegii mei au sarcina asta şi o fac foarte bine, au poze cum arătau falezele înainte şi cum arată acum. Ceea ce am văzut la Eforie sau la Tuzla, nemaivorbind de Costineşti, sunt lucrări grandioase foarte bine executate. Acele comentarii răutăcioase că nu se lucrează sau că nu sunt destui bani, să ştiţi că sunt destui, doamnă, dar aceste lucrări nu sunt ca un bloc pe care îl începi toamna şi eventual îl termini până la iarnă, ci sunt investiţii multianuale, grele, care necesită respectarea tehnologiei. Tehnologia ne obligă la un timp de execuţie mai lung şi vă spun sincer că sunt chiar foarte mulţumit. Am lucrat şi la canal, ştiţi ce grandoare are lucrarea, şi să ştiţi că aceste consolidări pot fi asemănate cu anumite tronsoane de la Canalul-Dunăre-Marea Neagră.

Repo.: Proiectul de realizare a hărţilor de inundabilitate, în ce stadiu se află şi ce fonduri ar fi necesare pentru finalizarea proiectului?

D.C.: Vă spun din start că fondurile sunt asigurate. Până în primul trimestru din 2013 trebuie să le terminăm. Proiectul a fost început în opt administraţii bazinale, la trei s-au licitat anul acesta şi suntem în grafic. Până la terminarea proiectului avem nevoie de 40 milioane de euro, fonduri asigurate din Axa5 POS Mediu. Pe 3 august 2011 ABADL va organiza licitaţia pentru hărţile de risc pentru Dobrogea.

Rep.: România este pregătită în cazul unor posibile inundaţii?

D.C.: Avem un proiect demarat la care am depus aplicaţia la POS Mediu pentru realizarea celor 41 de centre de intervenţie. Acest proiect face parte din Strategia de mărire a capacităţii de intervenţie a Apelor Române în caz de inundaţii, dar consider că ar trebui să acţionăm preventiv, în sensul că trebuie să promovăm lucrări prin care să prevenim aceste inundaţii. Lucrăm la o prezentare, o propunere de construire de baraje, aflată în fază de pregătire, dar pe care nu o putem promova până când nu vom avea hărţile de inundabilitate în baza cărora să spunem că avem probleme care pot fi rezolvate prin acumulare permanentă sau nepermanentă. Şi atunci, reluând proiectele mari dinainte de '89, ele nu se pot realiza integral pentru că nu mai suntem în epoca în care să desfiinţăm localităţi, dar sunt foarte multe locuri libere unde acumulările şi barajele prevăzute în planurile de amenajări sunt viabile şi la ora actuală. Asta înseamnă că putem suplimenta debitul în caz de secetă, turism, acvacultură şi datorită faptului că debitul este evacuat controlat nu mai trebuie să faci consolidări de mal.

Rep.: Vă întrebam pentru că la Ciobanu şi Gârliciu suprafeţe mari de teren sunt acoperite de apă după ce digul a cedat.

D.C.: Patrimonial acel dig aparţine celor de la ANIF. Ştim foarte bine situaţia de acolo, dar nu aparţine de noi. Îi ajutăm doar dacă ne solicită ajutorul.

Rep.: La Tuzla mai multe construcţii ilegale au fost demolate ca urmare a lucrărilor de taluzare, dar o parte din ele mai sunt încă acolo - facem referire la casa de vacanţă a prefectului de Vaslui, Levente Csaba Szekely. Ne puteţi spune dacă respectivele construcţii vor fi demolate în perioada următoare?

D.C.: În zona aceea au fost demolări şi vor fi în continuare. Cei care deţin construcţii acolo sunt în situaţia de a fi evacuaţi de pe zona costieră care aparţine statului român. Pe măsură ce lucrările de taluzare vor înainta în zona respectivelor construcţii se impune respectarea legii. Din punctul meu de vedere, acelea nu sunt case. Sincer vă spun că sunt improvizaţii, cocioabe. Eu chiar l-am întrebat pe domnul director Marian Mitrea dacă sunt case ale oamenilor fără adăpost. Nu am ştiut că prefectul de Vaslui are casă acolo, dar toate construcţiile din zonă vor fi demolate.

Alexandra VASILE