REPLICA ONLINE CONSTANTA

4.4° Constanța Mar., 19 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6673
4.4° Constanța Marți, 19 Martie 2024 Anul XX Nr. 6673
 

Alzheimer: au microbii un rol esențial în dezvoltarea bolii?

Alzheimer: au microbii un rol esențial în dezvoltarea bolii?

Replica API 30 mai 2020 | 00:00 977

Prezența anumitor agenți infecțioși pare să fie asociată cu boala Alzheimer, arată un studiu recent, oferind o speranță în cercetările legate de apariția și dezvoltarea acestei afecțiuni necruțătoare, scrie doc.ro.

Oamenii de știință au înregistrat de-a lungul timpului progrese în înțelegerea multor aspecte ale bolii Alzheimer, de când a fost diagnosticată prima dată în urmă cu peste 100 de ani. Cu toate acestea, eforturile de a găsi un remediu pentru această afecțiune au fost sortite eșecului.

Ar putea microbii să cauzeze Alzheimer?

Într-un studiu¹ recent a reapărut ideea că bacteriile, virusurile sau alți agenți patogeni ar putea juca un rol în boala Alzheimer. Conceptul, denumit teoria infecțioasă a bolii Alzheimer, a fost propus pentru prima dată în urmă cu aproximativ 30 de ani. De atunci, ideea a întâmpinat o rezistență considerabilă în comunitatea cercetătorilor. Până de curând, a fost evitată în favoarea abordărilor bazate pe ipoteza amiloidului, teoria principală în ceea ce privește Alzheimer-ul, care identifică plăcile de beta-amiloid și încurcăturile proteinei tau ca elemente care stau la baza acestei boli.

De la primul diagnostic al bolii Alzheimer în 1906, cercetările s-au concentrat pe două repere care apar constant în creierul afectat de Alzheimer: acumulări lipicioase de placă, care ocupă spațiile extracelulare, cauzate de proteina amiloid-beta și formele răsucite ale proteinei tau, cunoscute sub numele de încurcături neurofibrilare, care aglomerează interioarele neuronilor afectați.

Deși plăcile și încurcăturile sunt considerate indicatoare ale unui diagnostic de Alzheimer, mulți cercetători cred că acestea nu sunt cauzele care declanșează boala, ci apar mai târziu pe parcursul ei. Recent, două medicamente experimentale promițătoare, gantenerumab și solanezumab, au fost testate pe un grup unic de participanți. Încă tineri și sănătoși la momentul testului medicamentos, fiecare dintre aceștia avea o mutație rară care garanta că vor va dezvolta demență în timp.

Acest lucru i-a făcut candidați ideali pentru a testa dacă medicamentele care luptă cu amiloidul, administrate cu mult înainte de a apărea simptomele de Alzheimer, s-ar putea dovedi benefice în cazul lor. Rezultatele, raportate recent, au confirmat că medicamentele nu au reușit să prevină sau să încetinească declinul mental asociat cu demența.

Chiar înainte ca ipoteza amiloidului să fie atacată, au fost propuse teorii alternative ale bolii, una dintre ele fiind aceea că boala Alzheimer este cauzată nu de acumulări de proteine neînsuflețite, ci mai degrabă de microorganisme, așa cum sunt atât de multe boli infecțioase.

Oamenii de știință au urmărit prezența diverșilor agenți infecțioși care par a fi asociați cu boala Alzheimer, rezultatele sugerând că microbii pot fi într-adevăr cruciali în patologia Alzheimerului, subliniind în același timp prezența unor factori asociați în dezvoltarea afecțiunii.

Unele tulpini virale par implicate în apariția bolii Alzheimer

În cercetările anterioare, analiștii au folosit seturi mari de date pentru a explora prevalența a două virusuri herpetice comune întâlnite uneori în țesutul cerebral afectat de Alzheimer. Studiul a demonstrat că trei tulpini virale, HSV-1, HHV-6A și 7 au apărut în măsură mai mare la probele de creier preluate de la pacienții cu Alzheimer, în comparație cu creierul normal. Virusurile par, de asemenea, implicate în rețelele genetice asociate cu patologia clasică a Alzheimerului, incluzând moartea celulară, acumularea de amiloid și producția de încurcături neurofibrilare.

Sunt microbii cu adevărat agenți cauzali ai bolii Alzheimer sau aceștia acționează, poate, ca agenți care accelerează procesele de boală puse în mișcare de plăci și încurcăturile neurofibrilare sau de alte mecanisme încă nedescoperite? Medicamentele antivirale ar putea proteja creierul de infecții asociate cu declinul cognitiv? Deocamdată nu se pot da răspunsuri sigure la aceste întrebări. Deși mai este nevoie de multe cercetări pentru a întări această teorie infecțioasă a patologiei Alzheimerului, se poate spune că primii pași în această direcție au fost efectuați.

Rezultatele acestui studiu oferă o nouă speranță în lupta împotriva Alzheimerului, care rămâne una dintre bolile foarte răspândite la nivel mondial care nu are tratament și nici vindecare, ducând la pierderea a milioane de vieți. De asemenea, boala vine cu efecte emoționale și financiare considerabile atât asupra pacienților, cât și a familiilor și a aparținătorilor celor suferinzi.

În cazul în care nu vor avea loc schimbări semnificative în ceea ce privește descoperirea cauzelor bolii și a unui tratament viabil, se estimează că numărul de cazuri de boală Alzheimer și alte forme de demență va crește foarte mult în anii următori.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
294439101410
5/49
31213917-03-20243 0 1 5 5 7 6
joker
371118333920