Anca Bobe: La Constanţa se impune decretarea stării de urgenţă din cauza secetei

Agricultorii aşteaptă sprijin de la autorităţi

Vom muri de foame! Un semnal de alarmă pe care îl trag agricultorii constănţeni. Aceştia cer instituirea stării de urgenţă din cauza secetei, ceea ce ar presupune printre altele sistarea exporturilor de cereale, afirmă Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, care susţine că 80% din cultura de porumb, dar şi de floarea soarelui este compromisă. Zonele cele mai afectate de secetă sunt situate în zona de nord a judeţului Constanţa, unde costurile cu irigaţiile sunt însemnate din cauza distanţelor prea mari faţă de sursele de apă şi a nivelului solului mult prea ridicat faţă de staţiile de pompare de la Dunăre.

Potrivit directorului Direcţiei Agricole din Constanţa, Anca Bobe, seceta din ultima perioadă "afectează într-o proporţie covârşitoare mai ales culturile înfiinţate în primăvară", iar situaţia de pe câmp se va agrava şi mai mult de-atât dacă în câteva zile nu va ploua. "Am făcut înştiinţare către Ministerul Agriculturii vizavi de ce probleme avem până la această dată şi aşteptăm un răspuns. La Constanţa se impune decretarea stării de urgenţă în ceea ce priveşte seceta. Am primit o astfel de solicitare atât de la Asociaţia Producătorilor Agricoli Privaţi de Cereale şi Plante Oleaginoase din Constanţa, cât şi de la fermieri", a declarat, pentru "Replica", Anca Bobe, directorul Direcţiei Agricole din Constanţa. Cele mai afectate localităţi de secetă din judeţul Constanţa sunt: Istria, Mihai Viteazu, Saraiu, Vulturu, Târguşor, Horia, Gârliciu. "Cam toată partea de nord a judeţului Constanţa este afectată de secetă. Avem semnale şi din partea centru-sud, Ciocârlia-Cobadin, la floarea soarelui şi porumb. De aproximativ 30 de zile nu a plouat şi din cauza temeperaturilor excesiv de ridicate, de peste 30 de grade, s-a pereclinat atât polenizarea, cât şi fotosinteza. Totul este uscat. În câmp, se ajunge şi până la 60 de grade celsius la sol, conform situaţiei meteorologice pe care am primit-o. La asemenea temperaturi se arde tot", a spus Bobe. De altfel, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă măsurile care vor fi luate pentru a contracara efectele secetei. Astfel, pe termen scurt, se va aplica tariful monom, cu rezervare diferenţiat pe zone conform Ordinului nr. 146/12.07.2012 privind utilizarea de către ANIF a tarifului reglementat de tip B-monom diferenţiat, precum şi intervalele orare de funcţionare a staţiilor de pompare aparţinând acesteia. Potrivit prevederilor acestui ordin ANIF va folosi tariful reglementat de tip B, care va duce la scăderea tarifului pe 1000 de mc apă, cu circa 20% pentru organizaţiile şi utilizatorii de apă pentru irigaţii. O altă măsură ar fi şi promovarea unui HG prin care se acordă compensaţii fermierilor ale căror culturi au fost afectate de secetă astfel: pentru IMM, a căror producţie a fost afectată cu cel puţin 30%, veniturile vor fi compensate faţă de anii trecuţi cu 80% din pierderea pe care au înregistrat-o în acest an şi pentru fermierii care nu se încadrează în categoria IMM-urilor. Aceştia vor beneficia de aşa numita măsură care vizează acordarea unui sprijin de 7.500 de euro de beneficiar. APIA va plăti în avans fermierilor, începând din 16 octombrie, circa 55 de euro/hectar, aproximativ jumătate din sprijinul european pe suprafaţa aferent plăţilor pentru 2012, unde există deja acceptul Comisiei Europene. APIA poate elibera fermierilor adeverinţe în baza cărora se pot contracta credite pentru sumele aferente anului 2012, creditele putând fi utilizate pentru campania însămânţărilor din acest an. În acest sens, au fost încheiate convenţii cu CEC Bank, BRD, Tiriac Bank, Banca Carpatica, Unicredit, OTP Bank.

România - colaborare cu Bulgaria pentru a limita efectele secetei asupra Dunării

Seceta nu a afectat doar culturile de porumb şi floarea soarelui, ci şi traficul pe Dunăre. Vasele de croazieră cu turişti străini nu mai pot circula până în Deltă din cauza secetei, nivelul Dunării pe teritoriul ţării noastre scăzând chiar şi sub doi metri. În aceste condiţii, România va pierde peste 3 milioane de euro, dacă autorităţile nu draghează fluviul, potrivit estimărilor făcute de turoperatorii din domeniu. Astfel, Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii (FPTS) propune Guvernelor României şi Bulgariei demararea unui program comun de dragare a Dunării şi de prevenţie a efectelor secetei. "Seceta periclitează în egală măsură croazierele pentru Bulgaria ca şi pentru România, aducând prejudicii imense turismului şi transportului pe Dunăre. Tocmai de aceea, Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii propune Guvernelor României şi Bulgariei demararea unui program comun de dragare a Dunării şi de prevenţie a efectelor secetei care se repetă tot mai des în ultimii ani, aducând pagube imense prin oprirea traficului pe fluviu. Este timpul să lăsăm deoparte rivalitatea păguboasă şi să înţelegem că România şi Bulgaria au prea multe lucruri în comun ca să poată reuşi fără colaborare. Dacă stăm fiecare pe malul nostru şi ne uităm cum scade Dunărea, vom pierde turişti în ambele sensuri, iar croazierele se vor opri la Budapesta, ignorând partea noastră de lume", susţin reprezentanţii FPTS. Astfel, prin efort comun, România şi Bulgaria pot asigura o navigare neîntreruptă pe Dunăre, atrăgând astfel turiştii şi aducând beneficii nesperate zonei. "Acesta ar fi un bun început pentru înţelegerea faptului că, în loc să se concureze, România şi Bulgaria ar putea colabora pentru a atrage turişti din alte colţuri ale lumii în partea noastră de continent, cu nimic mai prejos decât restul Europei", mai susţin aceştia.

Alexandra VASILE