REPLICA ONLINE CONSTANTA

12.4° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
12.4° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Anotimpul ploios crește incidența cazurilor de pneumonie. Cum facem diferența dintre pneumonie și COVID-19?

Anotimpul ploios crește incidența cazurilor de pneumonie. Cum facem diferența dintre pneumonie și COVID-19?

Replica API 16 noiembrie 2020 | 00:00 1248

În timp ce pandemia de COVID-19 este în plină desfășurare, și alte boli pot pune probleme în sezonul rece, printre care gripa și pneumonia, care pot avea simptome similare cu boala provocată de noul coronavirus.

Pe de o parte, pneumonia poate apărea la persoanele infectate cu noul coronavirus, care fac o formă severă de COVID-19. Pe de altă parte, această boală poate să nu aibă nicio legătură cu COVID-19. Află în cele ce urmează care sunt principalele semne de pneumonie și de COVID-19, ce diferențe au descoperit cercetătorii între cele două afecțiuni și cum se poate pune un diagnostic de certitudine, scrie doc.ro.

Pneumonia - ce este și cum se manifestă?

Pneumonia este o infecție care inflamează săculeții de aer din plămâni (alveolele), care se pot umple cu lichid sau puroi, provocând simptome precum tuse, febră, frisoane și probleme de respirație.

Semne de pneumonie

Simptomele pneumoniei pot varia de la foarte ușoare, care trec aproape inobservabile, până la atât de severe încât este necesară spitalizarea. Modul în care corpul răspunde la pneumonie depinde de tipul de germeni care cauzează infecția, de vârsta persoanei afectate și de starea generală de sănătate. Printre semnele pneumoniei se numără:

Tuse, care poate produce mucus verzui, galben sau chiar roșiatic (cu sânge)

Febră, transpirație și frisoane

Respirație scurtată, rapidă și superficială

Durere ascuțită sau sub formă de junghi în piept, care se înrăutățește atunci când persoana respiră profund sau tușește

Pierderea poftei de mâncare, energie scăzută și oboseală

Greață și vărsături, în special la copiii mici

Confuzie, mai ales la persoanele în vârstă.

Pneumonie bacteriană vs. pneumonie virală

Pneumonia bacteriană, care este cea mai frecventă formă a acestei boli, tinde să fie mai gravă decât alte tipuri de pneumonie, cu simptome care necesită îngrijire medicală. Simptomele de pneumonie bacteriană se pot dezvolta treptat sau brusc. Febra poate crește periculos (până la 40° C), însoțită de transpirație abundentă și creșterea pulsului. Buzele și unghiile pot căpăta o culoare albăstruie din cauza lipsei de oxigen din sânge. Starea mentală a persoanei afectate poate fi de confuzie sau delirantă.

Simptomele de pneumonie virală se dezvoltă de obicei pe o perioadă de câteva zile. Semnele timpurii sunt similare cu cele ale infecției cu virusul gripal sau cu noul coronavirus: febră, tuse uscată, dureri musculare și slăbiciune. În decurs de o zi sau două, simptomele se înrăutățesc de obicei, cu febră mai mare, dificultăți de respirație și dureri musculare sporite.

COVID 19 - care sunt principalele semne?

Simptomele bolii COVID-19, provocată de noul coronavirus, pot apărea în două până la 14 zile după expunere. Semnele frecvente pot include:

Febră

Tuse

Oboseală.

Simptomele timpurii ale infectării cu coronavirus pot include pierderea gustului sau a mirosului. Alte simptome pot include:

Respirație scurtată sau dificultăți de respirație

Dureri musculare

Frisoane

Durere în gât

Secreții nazale

Durere de cap

Dureri în piept

Conjunctivită.

Au fost raportate și alte simptome mai puțin frecvente, cum ar fi erupții cutanate, greață, vărsături și diaree. Copiii au simptome similare cu adulții și, în general, fac o formă ușoară de COVID-19. Intensitatea simptomelor bolii COVID-19 poate varia de la foarte ușoare la severe.

Cine riscă să facă o formă severă de COVID-19?

Persoanele mai în vârstă care se infectează cu noul coronavirus prezintă un risc mai mare de boli grave, acest risc crescând odată cu vârsta. Persoanele cu afecțiuni medicale cronice preexistente pot avea, de asemenea, un risc mai mare de a face o formă severă de COVID-19.

Aceste afecțiuni care cresc riscul includ bolile cardiace grave (insuficiența cardiacă, boala coronariană sau cardiomiopatia), cancerul, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), diabetul de tip 2, obezitatea, bolile renale cronice. Alte persoane infectate cu coronavirus susceptibile să dezvolte o formă gravă de COVID-19 sunt fumătorii, gravidele, pacienții cu sistem imunitar slăbit în urma transplantului de organ.

Și alte afecțiuni pot crește riscul de a face o formă gravă de COVID-19, și anume astmul, bolile hepatice, bolile pulmonare cronice (fibroza chistică, fibroza pulmonară), unele afecțiuni ale creierului și ale sistemului nervos. Risc crescut au și persoanele infectate cu coronavirus care au sistemul imunitar slăbit din cauza transplantului de măduvă osoasă, din cauza HIV sau a unor medicamente, cele care au diabet de tip 1, tensiune arterială crescută sau sunt supraponderale.

De ce se înregistrează toamna cele mai multe cazuri de pneumonie?

E bine de știut că vremea rece nu provoacă apariția pneumoniei, însă favorizează îmbolnăvirile. La fel ca rinovirusurile și virusurile gripale, care se pot transmite mai ușor toamna și iarna, când temperaturile sunt mai scăzute și umezeala este mai crescută, și pneumonia poate apărea mai frecvent în sezonul rece. Aerul rece pe care îl respirăm toamna și iarna poate reduce circulația sângelui la nivelul mucoaselor nazale și pulmonare, situație care scade răspunsul normal al sistemului imunitar, iar persoanele aflate la risc pot dezvolta pneumonie.

Printre cei mai importanți factori de risc pentru apariția pneumoniei se numără fumatul, abuzul de alcool, traiul în spații aglomerate (studenții din cămine, persoanele instituționalizate etc.) și spitalizarea (pot face pneumonie mai ales pacienții care au suferit o intervenție chirurgicală majoră și se află pe ventilație).

Cum facem diferența între simptomele pneumoniei și ale bolii COVID-19?

Infecția cu noul coronavirus începe când acesta pătrunde în căile respiratorii superioare. Pe măsură ce virusul se înmulțește, infecția poate evolua către plămâni, iar când se întâmplă acest lucru, este posibil ca persoana infectată să facă pneumonie.

Cum se întâmplă acest lucru? Oxigenul inspirat în plămâni traversează fluxul sangvin în interiorul alveolelor; însă infecția cu coronavirus poate deteriora alveolele și țesuturile înconjurătoare. Mai mult, pe măsură ce sistemul imunitar luptă împotriva virusului, inflamația poate duce la formarea de lichide și apariția de celule moarte în plămâni. Acești factori interferează cu transferul de oxigen, ducând la simptome precum tuse și dificultăți de respirație.

Simptomele pneumoniei provocate de COVID-19 sunt similare cu simptomele altor tipuri de pneumonie și pot include febră, frisoane, tuse, dificultăți de respirație, durere în piept care apare când persoana afectată respiră profund sau tușește, oboseală.

Pneumonia dată de COVID-19 vs. pneumonia obișnuită

Simptomele pneumoniei cauzate de COVID-19 pot fi similare cu ale altor tipuri de pneumonie virală. Din această cauză, poate fi dificil de precizat care este cauza dacă persoana nu este testată pentru COVID-19.

Comparând caracteristicile clinice ale pneumoniei dată de COVID-19 cu alte tipuri de pneumonie, cercetările¹ au descoperit că persoanele cu pneumonie cauzată de COVID-19 sunt mai susceptibile:

Să facă pneumonie care afectează ambii plămâni, spre deosebire de unul singur

Ca plămânii lor să aibă un aspect caracteristic de „sticlă macinată” (la scanarea CT)

Să prezinte anomalii în unele teste de laborator, în special cele care evaluează funcția hepatică.

În concluzie, pentru a obține un diagnostic de certitudine la o persoană care prezintă simptome similare pneumoniei, gripei și bolii COVID-19, este nevoie de:

- efectuarea unui test RT-PCR, care detectează infecția cu noul coronavirus

- efectuarea încă unui exsudat care detectează prezența gripei

- efectuarea unor analize de sânge care să facă diferența între o pneumonie virală și una bacteriană.

Când e necesar să ceri ajutor medical?

Dacă o persoană se confruntă cu febră, tuse seacă intensă și tulburări de respirație care se agravează, trebuie să contacteze medicul de familie care îi va da instrucțiuni despre cum trebuie să procedeze în continuare.

Ajutorul medical de urgență (sunat la 112) trebuie solicitat în caz de:

- respirație dificilă, rapidă, superficială

- senzație persistentă de presiune sau de durere în piept

- bătăi rapide ale inimii

- confuzie

- o culoare albăstruie a buzelor, a feței sau a unghiilor

- probleme de a rămâne treaz sau dificultăți de trezire.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102