Anxietate. Ce este și ce metode de tratament există

Anxietatea a crescut în ultima perioadă la cote îngrijorătoare. Chiar dacă în inimă ne-a încolțit poate un grăunte de optimism pentru că numărul de îmbolnăviri și de decese în urma Covid-19 nu a ajuns la nivelul extrem de ridicat al altor țări, știm că vom fi în continuare izolați în locuințe pentru următoarele trei săptămâni, ne temem în continuare pentru sănătatea noastră și a celor dragi și există multă incertitudine cu privire la locurile de muncă, la siguranța financiară a familiei și la viitor în general, spune medicul psiholog Ruxandra Comșa, potrivit ziarmedical.ro.

E important să faci diferența între neliniștea normală pe care o resimțim fiecare din noi, chiar dacă o conștientizăm mai mult sau mai puțin, în această perioadă dificilă și anxietatea propriu-zisă pentru a putea lua măsuri din timp. O anxietate cronică e mai dificil de tratat decât cea aflată la debut.

Ce este anxietatea?

În primul rând, trebuie să facem distincția între anxietate și teamă sau neliniște. Dacă te temi să afli rezultatele unor analize medicale sau pentru că urmează să dai un examen sau în orice situație care poate constitui o sursă de stres, teama pe care o resimți e firească. Toată lumea se confruntă în viață cu teamă ridicată. Doar că aceasta nu durează foarte mult. Poate dura câteva ore sau zile.

Dar, în cazul în care starea de neliniște și frică nu dispare timp de multe săptămâni, chiar luni sau ani și dacă în loc să se reducă în intensitate, pare să se intensifice și ajunge să interfereze cu viața ta cotidiană, e posibil să fie vorba de anxietate sau de ceea ce se numește o tulburare anxioasă.

Care sunt simptomele anxietății?

Deși acestea variază de la persoană la persoană, în general organismul reacționează la anxietate într-un mod specific. Când ești anxios, corpul tău și mintea ta sunt în stare de alertă, căutând un pericol posibil și activând reacția numită „luptă sau fugi” ca atunci când ne-am afla în fața unui urs pregătit să ne atace. Printre simptomele uzuale ale anxietății se numără:

Nervozitate, neliniște;

Agitație;

Senzație de pericol, de panică;

Oboseală, letargie;

Dificultăți de concentrare;

Insomnie;

Probleme gastrointestinale (constipație, diaree etc.);

Ritm cardiac accelerat;

Respirație accelerată, superficială;

Nod în gât;

Tensiune musculară;

Migrene;

Alte dureri și manifestări somatice.

Care sunt cauzele anxietății?

Se consideră în mod curent că anumite experiențe traumatice pot genera anxietate la persoanele care au o anumită vulnerabilitate la aceasta. Cauzele genetice pot de asemenea juca un rol în anxietate. Anxietatea se poate agrava în cazul persoanelor care sufereau deja de o tulburare anxioasă sau alte tulburări mentale, inclusiv dependențe preexistente.

Când e cazul să contactezi un psihiatru sau un psiholog?

Nu e întotdeauna ușor să-ți dai seama dacă ceea ce simți depășește limitele neliniștii sau fricii normale. Fără tratament, e posibil ca anxietatea să nu dispară și s-ar putea agrava cu timpul. După cum spuneam mai sus, tratarea anxietății este mai ușoară la început decât atunci când simptomele se agravează.

Ar trebui să discuți cu un psihiatru sau psiholog dacă:

îți faci atât de multe griji, încât acest lucru interferează cu activitatea ta cotidiană (activitatea profesională, treburile casnice, igiena corporală etc.);

- îți faci atât de multe griji, încât acest lucru interferează cu activitatea ta cotidiană (activitatea profesională, treburile casnice, igiena corporală etc.);

- îți faci griji în legătură cu starea de teamă sau îngrijorare și îți e greu să o controlezi;

- te simți deprimat;

- faci apel la alcool sau droguri pentru a face față anxietății;

- ai gânduri legate de suicid sau ai avut deja o tentativă;

- ai și alte probleme mentale preexistente.

Ce măsuri poți lua dacă suspectezi că suferi de anxietate?

Dacă ai decis că ai nevoie de ajutor în ce privește anxietatea, cel mai indicat este să consulți mai întâi medicul de familie pentru a te asigura că anxietatea nu are legătură cu o problemă de sănătate fizică. Dacă nu există o cauză medicală, acesta te poate direcționa spre un psihiatru care va pune diagnosticul și va prescrie medicația adecvată dacă este cazul. Uneori, poate fi suficientă doar psihoterapia. Nu te aștepta la rezultate miraculoase de la început, mai ales în cazul anxietății cronice. E nevoie de timp pentru ca rezultatele tratamentului să apară.

Medicația și/sau intervenția psihologică te pot ajuta să te confrunți cu anxietatea, dar există și diverse modificări în stilul tău de viață pe care le poți aplica pentru a reduce din aceasta:

Evită urmărirea constantă a știrilor alarmiste cu privire la pandemie și la scenariile negative legate de viitor. Stabilește-ți un interval maxim de timp zilnic și informează-te de maximum 2-3 ori pe zi din surse oficiale.

Fă sport. Stabilește-ți o rutină zilnică în care să fie incluse și exercițiile fizice. Sportul stimulează producția de endorfine, substanțe neurochimice produse în organismul nostru care sunt similare morfinei, care calmează durerea. Exercițiile fizice au astfel rol antistres și de diminuare a anxietății.

Evită alcoolul și drogurile. Consumul de alcool sau droguri poate cauza sau spori anxietatea. Dacă e vorba de o dependență, discută cu medicul și caută un grup de suport.

Stopează sau redu consumul de cofeină. Băuturile care conțin cofeină precum ceaiul, cafeaua și băuturile răcoritoare pot intensifica starea de neliniște și agitație. De aceea, acestea nu sunt indicate.

Respectă un program consecvent de somn. Somnul insuficient poate spori anxietatea. Asigură-te că dormi aproximativ 8 ore pe noapte. Dacă ai dificultăți de somn, discută cu medicul tău.

Urmează o dietă sănătoasă. Consumă multe fructe și legume cât mai variat colorate, cereale integrale și proteine slabe precum carne de pui și pește.

Practică tehnici de relaxare și de management al stresului. Meditează, aplică o tehnică de respirație, imaginație dirijată, yoga etc. Testează mai multe tehnici de relaxare și alege-o pe cea mai potrivită în cazul tău.