Apele Române toacă banii statului de pomană

Instituţia în care Mitrea e în continuare şef "monitorizează" şi dă sfaturi

Administraţia Bazinală Apele Române Dobrogea Litoral are "bafta" unor şefi unul şi unul. De ani de zile instituţia încape pe mâna unor indivizi care fie sunt puşi pe căpătuială, fie n-au legătură cu activitatea ABADL. În cazul actualului şef de la Apele Române, George Papari, partidul a fost cel care a decis numirea, iar noi sperăm că, pe parcurs, va reuşi să înveţe şi din tainele apelor şi plajelor. Între timp, nu putem să nu remarcăm că noul şef al ABADL îl are ca aghiotant şi sfătuitor pe fostul director general al instituţiei, nimeni altul decât Marian Mitrea. Motivele pentru care Mitrea (instalat cu scandal în timpul Guvernării PDL la şefia ABADL) continuă să fie director la Apele Române rămân un "mister" pentru publicul profan. Pentru cunoscător, Mitrea a avut şi are în derulare o serie de contracte bune cu statul şi nu numai. Totodată, Mitrea este cel care a girat semnarea unor contracte ale ABADL pe care poate că nu ar strica să le ia la "puricat" reprezentanţii DNA. Ne referim aici la veşnicele îndiguiri şi lucrări de prevenire a inundaţiilor, care inundaţii - fie vorba între noi - de fiecare dată au distrus tot ce a fost la îndemână. Iar de aici, şi întrebarea: ce s-a făcut cu "n" miliardele pompate în îndiguiri şi aşa mai departe?

Aşadar, în timp ce actuala conducere a ABADL ne-a anunţat că în câteva zile sunt gata caietele de sarcini pentru doritorii să participe la licitaţiile pentru sectoarele de plaje, România este ameninţată de puhoaie. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis coduri portocalii, în timp ce Ministerul Afacerilor Interne a informat că peste 7.000 de hectare de terenuri agricole, 3.000 de hectare de păşuni şi 1.000 de hectare de păduri au fost afectate de inundaţii în mai multe localităţi din judeţele Buzău, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Dolj, Mureş şi Vrancea. Mai multe persoane au fost evacuate din zonele cu risc de inundaţii. La nivelul judeţului Constanţa în schimb relaxarea este totală. Singurul care a informat cu privire la situaţie este prefectul judeţului, Eugen Bola: "Nu sunt motive de îngrijorare. Am contactat toţi primarii, de la Ostrov şi până la Ciobanu, şi nu avem probleme. Lucrările de apărare, digurile, sunt în foarte bună stare. Toate lucrările de apărare, cu o singură excepţie, sunt în faza I de apărare. În funcţie de înălţimea digului sunt mai multe faze de parcurs până se ajunge la cota de pericol. Dacă avem un dig înalt de 4 metri, faza I ar fi la 2,5 metri, faza II -3,5 m, faza III- spre 4 m şi abia apoi intervine cota de pericol, atunci când apa trece peste dig. Primarii sunt nevoiţi să supravegheze lucrările de apărare, să ştim când să intervenim", a declarat, la finele săptămânii trecute, prefectul. În afară de această declaraţie... tăcere! Locuitorii din Constanţa sau Tulcea nu ştiu ce îi aşteaptă şi nu există un comunicat oficial din partea instituţiei cu nume sugestiv - Administraţia Bazinală Apele Române Dobrogea Litoral. La solicitarea cotidianului "Replica" de Constanţa, directorul general al ABADL, George Papari, a transmis câteva informaţii, însă nu personal, ci a pus purtătorul de cuvânt al instituţiei să ne creioneze situaţia. "În momentul de faţă, zona de Dunăre administrată de ABADL, aferentă judeţelor Constanţa şi Tulcea, se află la cota de atenţie. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, în conformitate cu atribuţiile pe care le are şi cu procedurile în vigoare, monitorizează din punct de vedere hidrologic cursul Dunării şi, în acelaşi timp, organizează intervenţia operativă, dacă este cazul, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor Constanţa şi Tulcea, pentru lucrările hidrotehnice aflate în administrare. Totodată, ABADL oferă asistenţă tehnică celorlalţi deţinători de diguri la Dunăre, care pot fi primării, consilii locale, deţinători privaţi", a transmis ABADL, prin intermediul lui Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al instituţiei. Cu alte cuvinte, digurile care nu sunt în ograda ABADL... nu sunt problema ABADL, însă, a adăugat Cătălin Anton la solicitarea "Replica", situaţia este monitorizată (!?) şi este oferită asistenţă tehnică.

Exemple penale

"La nivelul ABADL există un dispecerat care primeşte datele din teren, monitorizarea fiind realizată, conform procedurilor, din 6 în 6 ore. În condiţiile în care va fi depăşită cota de inundaţie, monitorizarea va fi făcută din 2 în 2 ore. Spre exemplu, în anul 2010, in momentul critic al viiturii, a fost luată decizia de a se monitoriza nivelul Dunării la fiecare oră", ne mai spune reprezentantul ABADL. Foarte frumos, monitorizearea pare a fi cuvântul-cheie al instituţiei, dar unde sunt miliardele şi miliardele pompate în lucrările specifice? Probabil că va trebui să-l întrebăm pe Marian Mitrea, cel care, în 2010 comanda câteva lucrări privind refacerea unui dig de protecţie în judeţul Tulcea. Încă de la bun început, a fost ales - unii zic că prin licitaţie, alţii zic că "prin dedicaţie" - antreprenorul Deltacons SA Tulcea, care la acea vreme avea un istoric financiar cât se poate de negativ. Cu bilete la ordin refuzate şi cereri de faliment şi insolvenţă parafate de judecători, Deltacons a reuşit să obţină contractul, ulterior şi o suplimentare cât se poate de consistentă, ajungându-se la câteva miliarde bune pentru lucrări care, de atunci şi până acum au cam rămas o necunoscută în zona cu pricina. Iar acesta este doar un exemplu. Un alt exemplu vine din 2012, când zece familii din Lazu, comuna Agigea, s-au trezit cu proprietăţile ciuntite, după ce Apele Române au construit abuziv pe terenurile lor dereaua din Valea Lazu. Oamenii au fost puşi, pur şi simplu, în faţa faptului împlinit, iar singurul răspuns primit de la conducerea Administraţiei Bazinale a Apelor Dobrogea Litoral (ABADL) a fost că statul poate să le exproprieze oricând vrea proprietăţile, fără nici un fel de explicaţie sau despăgubire. Oameni simpli, constănţenii au luat de bune explicaţiile directorului Marian Mitrea şi au renunţat la orice pretenţie, deşi abuzul este cât se poate de penal. La fel de interesante au fost şi lucrările pentru falezele litoralului românesc în mandatul lui Mitrea, însă ne oprim aici cu exemplele şi revenim la informaţiile oferite ieri de ABADL în legătură cu activitatea instituţiei.

Vine apa? Dumnezeu cu mila!

Mai exact, instituţia ne-a explicat şi cu ce se ocupă în aceste zile, în afară de monitorizare: "Din punct de vedere operativ, pe zona judeţului Constanţa, se monitorizează toate digurile existente în zona Ostrov - Gârliciu. Viiturile pe fluviul Dunărea sunt de lungă durată şi supun digurile sub presiune o perioadă îndelungată. Sistemul de Gospodărire a Apelor Constanţa a intervenit până acum pentru a închide breşe din dig cu 200 de saci cu pământ, 10 kg de polipropilenă şi 48 de tone de pământ. În ceea ce priveşte judeţul Tulcea, aflat tot în administrarea ABADL, agenţii hidrotehnici monitorizează tot sistemul de apărare de la Dunăre. În momentul de faţă se evacuează apa infiltrată din zona Caraorman şi Crişan şi se monitorizează digul-şosea Măcin - Smârdan. Totodată, se asigură suportul tehnic pentru supraînălţarea digului Ceatalchioi (nota redacţiei: şi în 2010 se plătea pentru o lucrare de acest gen în Ceatalchioi!!), se consolidează cu piatră brută digul de la Padina şi se completează cu saci de pământ zonele joase din Partizani. În acelaşi timp, se efectuează monitorizare cu ambarcaţiunea Amaradia pe zona Ostrov - Cotul Pisicii, pentru a se vedea modul de propagare a viiturii", ne-a transmis Cătălin Anton. Pentru buna informare a cititorilor, adăugăm că, potrivit monitorizării de la nivel central debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în intervalul 06 - 07.04.2013 a fost în creştere, având valoarea de 11600 m cubi/s, peste media multianuală a lunii aprilie (7900 m cubi/s). Nivelurile se situează peste cotele de inundaţie în mai multe staţii hidrometrice şi de atenţie la staţiile hidrometrice: Gruia (610+40)-judeţul Mehedinţi, Giurgiu (570+43)-judeţul Giugiu, Olteniţa (550+58)-judeţul Călăraşi, Călăraşi (550+2)-judeţul Călăraşi, Feteşti (565+31)-judeţul Ialomiţa, Cernavodă (500+43)-judeţul Constanţa, Hârşova (580+10)-judeţul Constanţa, Vadu Oii (600+11)-judeţul Constanţa, Brăila (560+18)-judeţul Brăila, Isaccea (320+132)-judeţul tulcea şi Tulcea (320+50)-judeţul Tulcea. Dacă din această informare, comparând cu precizările ABADL, constataţi că apar "în plus" Cernavodă, Hârşova şi Vadu Oii, vă anunţăm că în aceste zone instituţia condusă de George Papari are doar competenţa de a "monitoriza" şi de a oferi consultanţă tehnică. De ce? Uite de-aia: digurile nu le aparţin, ducă-se pe apă totul!

Alexandra ANTON