Aplicaţii tactice ale scafandrilor şi trupelor speciale, piese de bază ale NATO - galerie foto+video

Exerciţii militare în Marea Neagră

Clopotul navelor militare din Portul Constanţa a scos pe interval, miercuri, la "prima oră", echipele de scafandri şi trupele Grupului Naval de Forţe pentru Operaţii Speciale. Cu o amplă experienţă acumulată în teatrele de operaţiuni din Orientul Mijlociu şi nu numai, militarii au desfăşurat "ca la carte" mai multe exerciţii tactice şi tipice fiecărei arme în parte: scafandrii au dezamorsat dispozitive explozive, iar trupele speciale au simulat capturarea unei nave cu piraţi.

Pentru cei dintâi, controlul subacvatic este "specialitatea casei", mai ales că vorbim de scafandri cu experienţă şi pregătiţi pentru adâncimi mari, chiar şi la 150 - 200 de metri, după cum a confirmat căpitan comandor, Laurenţiu Cocea: "Efectuăm o scufundare, în vederea controlului subacvatic al unui acvatoriu. Pentru noi, este o misiune obişnuită. Scafandrii de mare adâncime se ocupă de filmări subacvatice, la adâncimi de până la 150-200 de metri, activităţi de tăiere, de control nedistructiv, o gamă foarte mare de misiuni. Ultima misiune a fost anul trecut, în noiembrie, la recuperarea unui obiect aflat la adâncimea de 50 de metri, în Marea Neagră, cu "Grigore Antipa", nava pe care o folosim de obicei". Scafandrii de luptă împotriva minelor desfăşoară activităţi atât sub apă, cât şi pe uscat, întrucât misiunea lor este de a neutraliza dispozitivele explozive, pentru a permite astfel desfăşurarea misiunilor principale.

Militarii Forţelor Navale Române vorbesc "aceeaşi limbă" cu partenerii NATO

Despre experienţele dezamorsării acestor dispozitive şi emoţiile cu care se confruntă un militar într-o astfel de misiune, a vorbit maistrul militar, clasa a III-a, Bogdan Tureac: "Există pentru fiecare ieşire pe mare o pregătire. În afară de pregătirea de rutină, mai există una înainte de orice misiune: echipamente, oameni. Astăzi, s-au pregătit echipamentele, resursele, oamenii. Toţi ştiu exact ce au de făcut, atât pe uscat, cât şi în apă. Pe parcursul acestei zile, derulăm un exerciţiu de neutralizare a unui dispozitiv exploziv, sub apă. Este periculos, întâi intră scafandrii. Sunt nişte etape de parcurs până la ajungerea în zona de acţiune a dispozitivului. Ei sunt pregătiţi, ştiu exact ce au de făcut. Sunt două echipe, una de suprafaţă, care asigură materialele necesare executării în perfectă stare de siguranţă a misiunii şi, efectiv, cei care acţionează. Am avut misiuni reale, la o astfel de misiune este mult mai greu, pentru că este real şi nu este loc de nici o greşeală. Evident, ai o teamă, pentru că, practic, este viaţa ta în joc. Cred că este normal să ai o oarecare teamă. Având în vedere pregătirea, nu văd nici un motiv de eşec. În prima misiune de acest tip ştiam ce trebuie să fac, singurul inconvenient a fost starea vremii, pentru că marea era foarte agitată". Potrivit comandantului grupului de scafandri de luptă EOD, Adrian Onţică, subordonaţii săi întreprind astfel de misiuni şi în Afghanistan, de unde trei dintre ei s-au întors recent acasă. "Executăm neutralizarea şi distrugerea unei mine de fund, un exerciţiu complet de scufundare, aparat cu circuit semiînchis. Este un exerciţiu obişnuit, face parte din antrenamentul scafandrilor EOD. Folosim toată tehnica pe care o avem în dotare pentru neutralizare şi distrugere. Am avut ocazia să aplicăm acest exerciţiu în situaţii reale atât pe teritoriul naţional, cât şi în cadrul misiunilor internaţionale. Orice material exploziv, orice scufundare cu aparat cu circuit semiînchis au părţile lor de pericol, dar, dacă ştii ce faci, totul este sub control şi nu se întâmplă nimic. Scopul nostru este să le neutralizăm, astfel încât să permitem executarea misiunilor principale. Ultima misiune pe care am avut-o pe teritoriu naţional a fost anul trecut, undeva la Capul Midia. De asemenea, avem oameni în teatre de operaţiuni. Pentru a înţelege exact ceea ce căutăm noi în Afganistan, trebuie să spun că avem misiuni nu doar sub apă, ci şi pe uscat, pentru că dispozitivele explozive pot fi întâlnite oriunde, de orice natură. Misiunea noastră este să le distrugem pe toate, indiferent unde s-ar afla. Am trei subordonaţi care s-au întors din Afganistan, sunt în perioada de recuperare. Misiunile din Afganistan au riscul lor, sunt misiuni grele stresante, însă subordonaţii s-au întors cu bine acasă, sănătoşi", a declarat Onţică. Apartenenţa la NATO presupune grade de profesionalism, pregătire şi dotare ridicate, aspect obligatoriu şi pentru scafandrii români, care în anii 1990 detectau dispozitivele explozive cu ajutorul... propriei vederi. Din 2006, însă, pentru scafandrii români se depun eforturi pentru a le asigura tehnica necesară în misiunile încredinţate, capitol la care, potrivit lui Onţică, România se prezintă în prezent onorabil. "Practic, noi am încheiat transformarea în 2006, când am fost în Insulele Capului Verde, la un exerciţiu de afirmare internaţională. Am fost certificaţi de structurile NATO. Începutul a fost în 1997, când au fost primele contacte cu alte structuri NATO, precum parteneriatul pentru pace, din care am făcut şi noi parte şi, astfel, am participat la exerciţii multinaţionale, am învăţat de la ei, am ştiut cum să ne pregătim, am preluat standardele. Astfel, în 2004, când am intrat în NATO, eram pregătiţi. Grupul pe care îl conduc a plecat de la grupul de scafandri de luptă deminori, misiunile erau strict sub apă şi se rezumau numai la distrugerea mecanismelor. Descoperirea lor se făcea cu mijloace rudimentare, numai din vizibilitatea scafandrului. La momentul actual, avem sonare, roboţi de intervenţie sub apă, aparatură cu circuit semiînchis şi putem acoperi toată gama de misiuni", a concluzionat Onţică. Totuşi, în ciuda eforturilor, diferenţa de tehnică dintre România şi partenerii strategici se menţine încă, în special în ceea ce priveşte echipamentele necesare. O confirmă scafandrul Daniel Răsoiu, care a participat la mai multe misiuni, însă, în ciuda lipsurilor, nu ar renunţa niciodată la meseria pe care şi-a ales-o.

Marius Florian VASILE