Asistenții personali din Independența cer stimulent de risc pentru Covid

Stimulentul de risc a reprezentat o sumă de bani, mai exact 2500 de lei brut, acordat personalului medical implicat în mod direct în tratarea cazurilor de infectare cu coronavirus. Floarea M., Doinița M., Ioana P, Claudia S. și Gheorghe V. au chemat în judecată Primăria Independența solicitând acordarea stimulentului de risc în cuantum de 2500 lei/ lună stare de urgență (respectiv 5000 lei) pentru perioada 16.03-14.05.2020. Persoanele sunt angajați ai Primăriei, ocupând funcția de asistent personal.

Motivarea reclamanților

Cei cinci reclamanți consideră că au îndeplinit cele două condiții pentru a putea prima indemnizația de risc și anume: sunt angajați la un furnizor public de servicii sociale și ocupă funcția de asistent personal, iar în perioada stării de urgență au fost implicați direct în îngrijirea și sprijinirea persoanei cu dizabilități încadrate în gradul de handicap grav pe care o au în îngrijire, cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare. Pentru respectarea tuturor drepturilor persoanei cu handicap grav, asistentul personal a trebuit să realizeze o planificare realistă și corectă a activităților cotidiene pentru persoana cu dizabilități, sprijină persoana cu dizabilități în vederea asigurării recuperării pe diferite planuri, atingerea unui nivel funcțional maxim și reabilitarea sa prin educație continuă, dezvoltarea autonomiei personale și formarea unei imagini de sine pozitive. În perioada pandemiei, reclamanții au fost supuși unor riscuri suplimentare și unui stres continuu prin modificarea programului de viață, de educație, de recuperare și de socializare a persoanei cu dizabilități, asigurând consiliere psihologică, suport emoțional și medical pentru persoana aflată în îngrijirea lor.

Instanța a respins acțiunea

Instanța a constatat că reclamanții fac parte din categoria personalului din domeniul asistenței sociale și comunitare, implicat direct în sprijinirea și/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile, iar în perioada 16.03.2020 – 14.05.2020 pe teritoriul țării a fost decretată starea de urgență, prin Decretele Președintelui României nr.195/16.03.2020 și nr.240/14.04.2020. Cu toate acestea, în urma modificării legii, la art. 7 alin. 5 din OUG nr. 43/2020 se specifică:” Se aprobă acordarea, o singură dată, a unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut, pentru angajații centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru angajații centrelor rezidențiale destinate altor categorii vulnerabile, ale furnizorilor publici și privați”. Or, în cauză, în lipsa dovezilor că reclamanții sunt angajați ai unor centre rezidențiale dintre cele enumerate la art. 7 alin. 5 din OUG nr. 43/2020, rezultă că acestora nu li se cuvine stimulentul de risc. Sentința a fost dată pe 11 noiembrie 2021 și nu este definitivă, urmând a se judeca apelul.

Virgil STOIAN