REPLICA ONLINE CONSTANTA

10.8° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
10.8° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Aspecte mai puţin ştiute despre Constanţa: buncărele şi tunelurile din municipiu

Aspecte mai puţin ştiute despre Constanţa: buncărele şi tunelurile din municipiu

Replica API 15 ianuarie 2015 | 23:32 3382

Construcţii puţin cunoscute

Construcţii puţin cunoscute

Fiecare localitate are poveştile şi legendele sale şi aproape că nu există aşezare urbană fără elementele sale misterioase: buncărele ş tunelurile. Din vremuri străvechi, obiceiul construirii tunelurilor făcea parte a strategiei de apărare şi de evacuare, în ultimă instanţă, a populaţiei din calea invadatorilor. Odată cu avansarea tehnicilor de luptă şi a armelor, tunelurile nu şi-au pierdut din „farmec” sau din rolurile lor de apărare. Mai târziu, au apărut buncărele. Odată cu modernizarea armelor de foc, plajele au fost invadate de edificii din beton, înzestrate cu cuiburi de mitralieră, dar şi depozite sau mijloace de transmisii, necesare efectivului de apărare. Nici perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial n-a fost scutită de această practică a construirii edificiilor de apărare, numele lui Nicolae Ceauşescu fiind legat de buncărele construite în toată ţara, inclusiv la Constanţa.

Singurul oraş unde s-a făcut o cartografiere completă a păienjenişului de tuneluri de sub pământ este municipiul Iaşi, însă topul în ceea ce priveşte densitatea tunelurilor este condus de Brăila. Buncărele au cunoscut perioada de „glorie” în România graţie cooperării politico-militare dintre România şi Germania, la debutul celui de-al Doilea Război Mondial, prilej cu care a fost pus la punct şi sistemul defensiv românesc de la Marea Neagră. Pe fondul intenţiei lui Adolf Hitler de îngenunchere a Uniunii Sovietice, litoralul românesc s-a umplut de buncăre şi potrivit unei evidenţe datată exact în ziua declanşării operaţiunii Barbarossa, 22 iunie 1941, defensiva românească intra în război cu bateria „Midia“ (patru tunuri), bateria „Tataia“ (trei tunuri), bateria „Constanţa Oraş“ şi „Constanţa Port“ (ambele câte patru tunuri), bateria „Agigea“ (patru tunuri) şi „Constanţa VII“ (patru tunuri), în timp ce grupul de artilerie german era alcătuit din bateria „Tirpitz“ (trei tunuri de 280 mm), bateria „Lange Bruno“ (trei tunuri), bateria „Comorova“ şi „Breslau“ (câte trei tunuri) şi bateria „Petru Rareş“ (două tunuri). Ulterior, au mai fost construite încă 18 astfel de obiective. În zona Comandamentului Forţelor Navale, se află un cuib de mitralieră tip turelă rotativă, ce acoperea mare parte din partea de Est a coastei, cu un unghi foarte larg în plan orizontal, Nord-Sud, însă cu o deschizătură de doar 43 de cm. În aceeaşi zonă, se regăseşte şi un puţ de acces pentru două cazemate. O baterie antiaeriană o regăsim în zona Far, care este compusă din patru tunuri. Fundaţiile de beton se regăsesc pe o distanţă de aproximativ 50 de metri, cu distanţa între ele de 10 metri, toate fiind identice. În imediata apropiere a unei alte baterii antiaeriene se află un buncăr cunoscut de toţi constănţenii, cel de pe plaja Modern, aproape identic cu un alt buncăr, situat pe strada Traian, unde accesul este restricţionat ş care s-a deplasat odată cu malul în contextul lucrărilor la eternal şantier al Constanţei, World Trade Center.

Liberalii care au ocupat moştenirea comunistă

De la baterii antiaeriene, trecem la adăposturi antiaeriene, iar unul dintre acestea se regăseşte în subsolul unui bloc de pe bd. Ferdinand. Fostul adăpost antiaerian este structurat în zeci de camere, subsolul în cauză situându-se la blocul 32, vis-ŕ-vis de Teatrul de Stat Fantasio sau, mai exact, unde se află în prezent sediul fostului PDL, actualmente PNL. Construcţia imobilului a început în 1954, a fost dat în folosinţă în 1958 şi a fost destinat celor cu funcţii importante în cadrul Partidului Comunist Român. Locul, după „moda” vremii, a fost naţionalizat, proprietarul grec fiind „convins” să „cedeze” spaţiul pentru viitoarea sală de şedinţe a partidului. PCR a ajuns în lada de gunoi a istoriei, nu însă şi fosta „sala Constructor”, care păstrează aceeaşi utilitate: pentru şedinţa de partid. În prezent, PNL Constanţa.

Marius Florian VASILE

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367