Atelierul din Constanța, unde a fost construit primul hidroavion românesc, o RUINĂ SINISTRĂ!
Atelierul din Constanța, unde a fost construit primul hidroavion românesc, o RUINĂ SINISTRĂ!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestCâteva urme de pereţi coşcoviţi, desprinşi direct din filmele de groază, şi care mai servesc drept refugiu oamenilor străzii, sunt tot ce a mai rămas din fostul sediu al Societății de Transporturi Constanța, locul unde a fost construit primul hidroavion românesc, „GETTA”, transformată, după ani de abandon şi ignorare a trecutului şi a istoriei, într-o veritabilă groapă de gunoi pe strada Griviţei, numărul 44, la intersecția cu strada Olteniei.
Istoria hidroaviației româneşti a început la Constanța
Imobilul unde s-a scris o pagină importantă din istoria hidroaviaţiei româneşti, la Constanța, nu mai aminteşte cu nimic de locul unde, în anul 1925, unde a fost construit primul hidroavion românesc, „GETTA”, de către inginerul Radu A. Stoika, diplomat în construcții aeronautice și navale la Paris, director al Societății de Transport Constanța (STC), sprijinul material al lui George I. Georgescu, proprietarul STC.
La câțiva ani după Revoluție, pe fațada clădirii a fost montat un ansamblu comemorativ care a fost mutat de către membrii Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA) Constanța și reprezentanții Muzeului Marinei Române, în parcul Muzeului Marinei, de pe strada Traian, unde se află și acum.
Ulterior, clădirea a schimbat mai mulţi proprietari, găzduind o țesătorie şi un cămin de fete. Dar sunt zeci de ani de când imobilul este lăsat la mila sorţii, pentru că proprietarul nu s-a preocupat deloc de reabilitarea imobilui și îngrădirea spațiului. A fost emisă o hotărâre de Consiliu Local prin care s-a impus supraimpozitării clădirii cu 500%, ca urmare a acestui fapt, dar atitudinea proprietarilor a rămas neschimbată, chiar şi în urma impozitării, iar imobilul care trebuia, poate, să fie un monument istoric, continuă să fie un focar de infecţie care repugnă trecătorilor.
Alina MATEI
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News