REPLICA ONLINE CONSTANTA

10.6° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
10.6° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Aurelian Pavel, despre traficul de persoane, droguri, criminalitate informatică şi banii pentru "şpăgi"

Aurelian Pavel, despre traficul de persoane, droguri, criminalitate informatică şi banii pentru "şpăgi"

Replica API 11 aprilie 2012 | 00:00 538

Şeful de la Crimă Organizată Constanţa, impresionat de cazul Băhăian

Şeful de la Crimă Organizată Constanţa, impresionat de cazul Băhăian

Fenomenul denumit generic "criminalitate organizată" se pare că nu s-a diminuat în ultima perioadă, ci chiar a crescut, e drept, cu puţine procente. La "putere" se pare că este traficul de stupefiante, cunoscându-se înclinaţia românilor spre etnobotanice. Dar nici traficul de persoane nu este mai prejos. Aceste statistici sunt cunoscute cel mai bine de cei care ţin sub observaţie acest fenomen, nimeni alţii decât poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) şi procurorii DIICOT. Şeful BCCO Constanţa, comisarul-şef Aurelian Pavel susţine că, actualmente, sunt în lucru destul de multe dosare penale, urmare a acţiunilor întreprinse la Constanţa.

Reporter: Care este amploarea crimei organizate din Constanţa, în acest moment? Fenomenul este ţinut sub control sau e mai puternic ca în alţi ani?

Aurelian Pavel: Din punct de vedere statistic, anul 2012, pe primele 2 luni se încadrează în trendurile naţionale. Fenomenul infracţional constatat are o creştere de 1-2 procente, pot să spun că la nivel naţional, pe anumite segmente, criminalitatea organizată a avut şi scăderi, fiind vorba despre traficul de fiinţe umane sau de criminalitate informatică, în special infracţiunile prin compromiterea bancomatelor. Pe de altă parte, se constată creşteri ale traficului de droguri, atât intern cât şi internaţional. O amploare foarte mare la nivelul judeţelor Constanţa şi Tulcea o reprezintă traficul şi consumul substanţelor etnobotanice. După cum ştiţi, în ultimele 2 luni au fost demarate şi efectuate mai multe percheziţii, dosare penale instrumentate asupra mai multor autori, cu capturi record, acţiuni la care au participat efective mărite, inclusiv cu sprijinul IPJ, iar capturile au fost impresionante, circa 30 de mii de plicuri cu substanţe etnobotanice, 8 kilograme de substanţe din care se confecţionau aceste plicuri. La fel creşte şi numărul capturilor drogurilor de risc, în special marijuana şi derivatele acesteia, Există şi riscul apariţiei de culturi indigene. Traficul de fiinţe umane la Constanţa şi Tulcea rămâne pe acelaşi trend, sunt în continuare grupări active care trafică victime în special în scopul exploatării sexuale. Chiar luna aceasta a fost destructurat grupul de traficanţi de fiinţe umane, în special minore care erau obligate să se prostitueze, grup coordonat de George Bosânceanu. La nivelul falsului de monedă, anul acesta, chiar la început, a fost documentat un grup de traficanţi de valută falsă, cazul Fătu (fostul jurnalist Marius Fătu n.r.). Despre infracţionalitatea informatică, s-au documentat şi anul acesta şi trendul rămâne crescător privind infracţiunile săvârşite de cetăţeni români care şi-au schimbat modul de operare în a muta zona de acţiune în afara judeţului şi a ţării.

Rep.: Revenind la etnobotanice, cum se face că până în acest moment nu a ajuns în instanţă nici un dosar, deşi aceleaşi persoane sunt prinse săptămânal în flagrant cu substanţele respective pe tejghea, la vânzare. Cum vă explicaţi acest lucru?

A.P.: Eu pot spune cum să facem să identificăm aceste persoane care vând în mod neautorizat produse etnobotanice, pentru că atributul nostru este să constatăm aceste infracţiuni. La întrebarea "cum de nu au ajuns în instanţă astfel de persoane", cel mai indicat este să vă dea răspunsul reprezentanţii Ministerului Public, care sunt direct competenţi de a constata aceste infracţiuni. Ideea este că procurorii DIICOT, în prezent, lucrează la întocmirea materialului probator asupra tuturor dosarelor întocmite pentru aceşti autori, atât a celor organizaţi care vând în magazine, ascunse sub reclama unor magazine de tip sex-shop, cât şi a celor volanţi, care vând direct din portbagaj.

Rep.: Aveţi, în prezent, sub monitorizare, vreo grupare de criminalitate organizată de trafic de droguri, trafic de persoane, criminalitate informatică sau altele de acest gen?

A.P.: Sunt foarte multe grupări, în acest moment, iar activităţile se vor documenta şi proba, urmând a le face publice.

Rep.: Este regimul poliţiştilor de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa mai special decât al celorlalţi poliţişti? Sunt mai expuşi pericolelor? S-a întâmplat să fie ţinta unor răzbunări din partea infractorilor?

A.P.: Luându-ne după titulatură, criminalitatea organizată este vârful unei criminalităţi normale, iar din punct de vedere al activităţii, un poliţist BCCO care lucrează pe anumite domenii, cum ar fi traficul de persoane sau de droguri, lucrează într-un mediu care îi cere să fie foarte mult timp la serviciu, peste orele de program, existând foarte multe astfel de acţiuni. Răzbunări fizice nu au fost până în acest moment, sau acţiuni îndreptate împotriva lor, decât în anumite cazuri de prindere în flagrant. Sigur, ameninţări mai sunt, sunt tratate cu atenţie, iar când sunt autori, sunt sesizaţi procurorii.

Rep.: Ca şef al structurii, sunteţi mulţumit de activitatea subordonaţilor dumneavoastră?

A.P.: Da, au o activitate bună, pentru primele două luni ale anului, iar conform indicatorilor statistici, activitatea BCCO Constanţa se ridică la nivelul primelor 5 Brigăzi din ţară, vorbim şi de BCCO Bucureşti care este de cel puţin 8 ori mai mare ca număr de personal şi ca competenţă teritorială, dar şi Brigăzi foarte mari, cum ar fi la Braşov, Iaşi, Timişoara, Cluj.

Rep.: Aveţi oameni suficienţi?

A.P.: Ca şi la rezultate, totdeauna este nevoie de mai mult, e loc şi de mai bine. Pentru moment şi pentru situaţia actuală, numărul de oameni satisface nevoile operative pe care noi le avem.

Rep.: De unde vin banii folosiţi în flagranturi şi care este fondul alocat în acest sens?

A.P.: Toţi banii care se folosesc de către BCCO Constanţa sunt bani de la bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Aceşti bani se obţin şi se folosesc în baza autorizaţiilor care se dau de către procuror.

Rep.: În dosarul tonei de cocaină, aţi avut un ofiţer sub acoperire în America de Sud, care a contribuit la rezolvarea cazului. Acum, mai aveţi, undeva în lume sau în ţară, vreun poliţist sub acoperire?

A.P.: Acestea sunt date confidenţiale. Am avut ofiţeri sub acoperire la fel ca în cazul altor acţiuni. Într-adevăr, dosarul "tona de cocaină" este un dosar care a făcut senzaţie şi datorită modului în care s-a lucrat şi informaţiilor pe care le-am obţinut, datorită capturii pe care am făcut-o, cât şi a pericolului social pe care îl reprezenta captura respectivă, dar vreau să spun că toate dosarele pe care le instrumentăm merg pe acelaşi tipar, folosindu-ne de toate mijloacele de care dispunem, implicit instituţia investigatorului sub acoperire, pe care procurorii DIICOT îl autorizează pentru cazuri excepţionale. Dacă aş spune unde anume avem poliţişti sub acoperire, am fi ca pisica cu clopoţei.

Rep.: Care este cel mai greu caz pe care l-aţi instrumentat în aceşti ani? Dar cazul care v-a impresionat cel mai mult?

A.P.: Toate cazurile au un grad de complexitate şi fiecare reprezintă o provocare, dar cel care m-a impresionat cel mai mult a fost cazul lui Sergiu Băhăian. Acest caz a reprezentat pentru noi unul dintre cele mai dificile, atât din punct de vedere emoţional, pentru că era vorba despre oameni omorâţi, cadavre, afli poveştile lor de viaţă, cum au fost omorâţi, care au fost mobilele, care au fost etapele. Sigur a fost cel mai dificil caz din toate punctele de vedere.

Rep.: Despre Portul Constanţa ce părere aveţi? Consideraţi că este, oficial, una din porţile de intrare a drogurilor pe piaţa europeană?

A.P.: Portul Constanţa putem să-l catalogăm, ca orice port din Europa sau din lume, ca o posibilă ameninţare şi o posibilă cale de intrare a drogurilor, nu în România, cu toate că nu este exclus să fie şi în România, dar din statisticile noastre şi ale Agenţiei Naţionale Antidrog, România nu reprezintă o piaţă de desfacere uriaşă, care să intre în atenţia unor traficanţi de asemenea anvergură. Dar pentru piaţa europeană, Portul Constanţa reprezintă o poartă interesantă şi a fost folosită, ţinând cont că în anul 2005 am mai avut o captură de 105 kilograme de cocaină, iar pe aceeaşi relaţie, în 2009, am avut captura de peste o tonă de cocaină, iar în acelaşi an s-a mai încercat introducerea a 150 de kilograme tot de cocaină, care a fost identificată. Sunt cantităţi care pot fi identificate, altele nu pot fi identificate, dar până în prezent, dar conform autorităţilor străine din toate statele europene, Marea Britanie, SUA şi altele, cu care noi colaborăm, nu avem semnale că drogurile din statele respective ar fi tranzitat România prin porturile constănţene.

Daniel ALBU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367