Averile ilegale ale infractorilor trecute pe numele rudelor vor putea fi confiscate şi în România

Lege promovată de europarlamentarul Monica Macovei

Averile ilegale ale infractorilor, trecute pe numele rudelor sau apropiaţilor, vor putea fi confiscate şi în România, potrivit unui proiect de directivă europeană privind confiscarea extinsă, prezentat ieri de europarlamentarul Monica Macovei în Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European. Comisia urmează să dea pe 17 decembrie un vot privind proiectul de directivă, după care acesta va ajunge în plenul PE pentru votul final, prevăzut să aibă loc în februarie 2014. În aceste condiţii, directiva europeană privind confiscarea extinsă a averilor ilegale are şanse mari să fie adoptată şi publicată până la finalul acestei legislaturi a Parlamentului European, înainte de alegerile europene din mai 2014. Pentru a intra în funcţiune şi în România, viitoarea directivă va trebui transpusă şi în legislaţia naţională, prin modificări ale legii penale, situaţie care se întâlneşte în cazul mai multor state membre UE. Concret, legea confiscării extinse a averilor trecute de infractori pe alte nume ar putea fi aplicată în România, estimativ, în 2016. Confiscarea extinsă prevăzută de viitoarea directivă europeană ar urma să se aplice infractorilor condamnaţi pentru cel puţin o faptă încadrată la una dintre următoarele categorii: corupţie activă sau pasivă în sectorul privat şi în rândul oficialilor din instituţiile UE şi ale statelor membre; crimă organizată şi infracţiuni care au legătură cu aceasta; activităţi de pornografie infantilă; criminalitate cibernetică. Infractorilor condamnaţi pentru astfel de fapte li se vor confisca nu numai averile lor nejustificate, ci şi bunurile trecute pe numele rudelor. O primă etapă pleacă de la confiscare penală uzuală, când instanţa decide că bunurile rezultate dintr-o infracţiune dovedită să fie confiscate. De exemplu, un traficant de carne vie este condamnat la închisoare pentru infracţiunile sale, iar instanţa decide să i se confişte acestuia 5.000 de euro, bani pe care procurorul a reuşit să probeze că au fost obţinuţi direct din activitatea ilicită. În schimb, infractorul mai deţine încă 200.000 de euro. În a doua etapă, respectivul infractor condamnat este pus să-şi justifice el şi restul de 200.000 de euro pentru care nu au fost strânse probe că au fost obţinuţi din infracţiuni. Dacă cel în cauză poate justifica, prin veniturile obţinute legal, o avere de numai 10.000 de euro, instanţa poate decide să i se confişte restul de 190.000 de euro nejustificaţi. A treia etapă a confiscării extinse, care aduce şi noutatea, se referă la bunurile transferate de infractor pe numele altor persoane. Astfel, dacă infractorul şi-a donat averea nejustificată către altă persoană, organele judiciare pot merge pe firul transferului de patrimoniu şi pot confisca bunurile nejustificate.

Alexandra ANTON, corespondenţă specială de la Bruxelles