Azi începe Postul Mare al Paștelui

Postul Paștilor este cel mai important din întregul an pentru Ortodoxie. Este o perioadă de pregătire intensă, prin rugăciune și fapte bune, pentru marea sărbătoare a Paştilor. În acest răstimp credincioşii se supun unui proces de purificare pentru a primi Sfintele Sărbători cât mai curaţi din punct de vedere sufletesc.

În acest an, în Biserica Ortodoxă, Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare începe în 23 februarie. Postul Paștilor ține șapte săptămâni, începe după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și se încheie în Sâmbăta Mare.

Postul Sfintelor Paști, numit și al Păresimilor, este cel mai lung și mai aspru post rânduit de Biserica Ortodoxă și de aceea are și denumirea de Postul Mare. Are menirea să pregătească duhovnicește pe credincioși pentru marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului.

Postul dinaintea Paștilor evoca postul de patruzeci de zile ținut de către Domnul nostru Iisus Hristos în pustie, înainte de începerea activității Sale mântuitoare (Matei IV, 2; Luca IV, 1-2), de unde și denumirea de Paresimi (de la latinescul quadragesima) sau Patruzecime. Astfel, chiar dacă practic Postul Sfintelor Paști durează șapte săptămâni, el este socotit de patruzeci de zile (șase săptămâni), cele de la începutul Postului, întrucât ultima săptămână, Săptămâna Patimilor, împreună cu Sâmbăta lui Lazăr și cu Duminica Floriilor sunt considerate zile și praznice aparte.

Perioada Postului Mare este una specială nu numai din punct de vedere duhovnicesc, dar și liturgic. În primele patru zile ale celei dintâi săptămâni a Postului Mare, în bisericile ortodoxe se oficiază slujba Pavecerniței Mari, în timpul căreia se citește Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Cunoscută drept "Canonul lacrimilor", această creație în versuri a Sfântului Andrei, arhiepiscopul Cretei, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Bisericii Ortodoxe.

Programul IPS Teodosie în prima săptămână a Postului Mare

Luni, 23 februarie, în Biserica Ortodoxă începe Postul Mare. În prima săptămână, în zilele de luni, marţi, miercuri şi joi în biserici va fi oficia Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar de miercuri se săvârșește Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite.

Ierarhul Tomisului va oficia Canonul cel Mare la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” în zilele de luni și marți, începând cu ora 16.00, iar miercuri și joi de la ora 16.45. Referindu-se la textul Canonului Sfântului Andrei Criteanul, IPS Teodosie apreciază: „Sunt cuvinte de nădejde, pline de căinţă prin care noi sperăm ca suspinurile, lacrimile, credinţa, rugăciunea şi jertfa postului nostru să ajungă la Jertfelnicul cel mai presus de ceruri, al Dumnezeului celui în Treime lăudat şi slăvit”.

Sfântul Andrei Criteanul, autorul canonului care-i poartă numele, s-a născut la Damasc în jurul anului 660, într-o familie creştină, de la care a primit o educaţie aleasă. Mai târziu a devenit monah în „Frăţia Sf. Mormânt” de la Ierusalim, fapt pentru care a fost supranumit şi „Ierusalimiteanul”.

Este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, renumit fiind Canonul cel Mare, una din slujbele importante din perioada Postului Sfintelor Paşti; este un canon de pocăinţă, un lung imn liturgic (250 de tropare) alcătuit din cântări prin care cerem milostivirea lui Dumnezeu. Sfântul Andrei Criteanul a murit în anul 740, când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. Mormântul său se află în localitatea Eresos din insula Mitilina (Lesbos).

Miercuri, 25 februarie, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, de la ora 8.00.

Liturghia darurilor mai înainte sfinţite, redactată de către Sfântul Grigorie Dialogul (540-604 d.Hr.), este oficiată, în perioada Postului Mare, de luni până vineri (în afara zilelor notate în calendar drept aliturgice).

Liturghia darurilor mai înainte sfinţite este o Vecernie combinată cu rugăciuni de pregătire a Darurilor și primirea Sfintei Împărtășanii de către credincioși. Poartă acest nume deoarece Sfântul Agneț (Sfântul Trup) este scos din duminica anterioară oficierii Liturghiei darurilor mai înainte sfințite. În timpul acestei slujbe nu se face pomenirea morților, de aceea rugăciunile pentru cei răposați sunt făcute sâmbăta.