Baconschi: Ca să înceapă vreun război între români şi unguri ar trebui ca ambele ţări să iasă mai întâi din UE şi NATO

Fostul şef de la Externe îl contrazice pe actualul ministru Corlăţean în privinţa teoriei revizioniste

Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi, prezent în redacţia "Replica" de Constanţa, a explicat în cadrul unui interviu cum gestionează ministrul Titus Corlăţean relaţia României cu Ungaria. Discuţia a avut loc în contextul incidentelor violente din Centrul Istoric al Bucureştiului înregistrate înaintea meciului orgoliilor - România - Ungaria - de vineri, 6 septembrie a.c. "În Ungaria avem încă un partid extremist, care are o anumită influenţă politică, şi trebuie să-şi facă numărul. În România, PRM s-a stins în certuri interne şi a dispărut. Adică, suntem mai europeni decât vecinii noştri unguri. Însă, relaţia bilaterală este de multă vreme normalizată şi plină de conţinut (...). Câte un cap înfiebântat iese la înaintare periodic pentru a mai înfiebânta atmosfera, dar nu trebuie luat în seamă", a declarat, pentru "Replica", Teodor Baconschi, vicepreşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP - partid în curs de înregistrare, n.r.). Fostul ministru de Externe a dat ca exemplu declaraţiile lui Dmitri Rogozin, fost ambasador pe lângă NATO şi actualmente vicepremier rus. "Se pune singur în rolul de trompetă stridentă care strică armonia orchestrei şi face poate o ştire, două, însă nu reuşeşte să facă atâtea daune pe cât şi-ar propune. Aşa şi cu treaba aceasta... Ceea ce se întâmplă în Bucureşti, se întâmplă şi în Europa. În preajma unor meciuri tari "hooligans" este un cuvânt englezesc şi a fost încarnat prin comportamentul deviant al câtorva mii de zvăpăiaţi care au spart cam tot ce au putut la meciurile Marii Britanii şi în alte capitale europene. De obicei poliţia le pune cătuşele, le dă amenzi, îi ţine uneori în arest 24 de ore şi îi împachetează, să se ducă înapoi de unde au venit", a declarat Baconschi.

Reporter: Discuţiile care au fost la Universitatea de Vară "Balvanyos", desfăşurată la Tuşnad, şi reacţiile de după ale maghiarilor din România cum vi se par? Nu credeţi că pretenţiile lor sunt şi acum, cum au fost şi înainte, prea mari?

Teodor Baconschi: E multă ipocrizie în viaţa politică şi eu nu mă împac cu treaba asta. Minoritatea maghiară de la noi e tot mai mică. Dacă ne uităm la cum arăta raportul român - maghiar în marile oraşe din Transilvania după Marea Unire, hai să zicem acum aproape un secol, şi cum arată astăzi, constatăm că elementul românesc s-a consolidat şi este majoritar peste tot începând cu Cluj, Târgu Mureş, că în enclavele din Harghita şi Covasna există un declin demografic în aşa fel încât politicienii UDMR încearcă tot timpul să îşi ţină voturile de acolo supralicitând pe tema autonomiei. De aceea, ne punem şi noi în calendarul politic un proiect de regionalizare. Nu suntem de acord, cel puţin în PMP, cu o regionalizare pe criterii etnice, dar le amintim şi partenerilor din alte state, şi vecinilor, şi UDMR-ului, că în România am depăşit de mult, semnând toate documentele specifice cu Consiliul Europei, standardul mediu pe minorităţi, care este respectat în România. Nimeni nu e, ca minoritar, persecutat şi cele 18 minorităţi au un om din oficiu în Parlament. UDMR-ul este partid-asociaţie etnică... în orice caz, se află mai tot timpul la guvernare. Aşa încât nu se poate monta un dosar de persecuţie a majorităţii româneşti împotriva minorităţii maghiare.

Rep.: Aşadar, nu trebuie să ne punem probleme pe acest subiect - autonomia cerută de unii maghiari.

T.B.: Şi nici nu trebuie sa dam apa la moară politicienilor care merg cu steagul ăsta învechit la o luptă depăşită, pentru că îl auzeam pe Titus Corlăţean că în Ungaria se promovează o strategie revizionistă de reocupare a bazinului carpatic. Păi, vorbim de două state (România şi Ungaria - n.r.) membre NATO şi UE. Ca să înceapă vreun război între români şi unguri ar trebui ca ambele ţări să iasă mai întâi din UE şi NATO. Nu cred că acest lucru e o opţiune pe masă la Bucureşti sau Budapesta, deci e mai degrabă un teatru de păpuşi în care, sigur, fiecare se luptă cu săbiuţa de lemn. Ori noi avem, dimpotrivă, interesul de a păstra aceste bune relaţii bilaterale şi de a încuraja atitudinile naţionale - să vă dau un exemplu: ce înseamnă intrarea în Schengen pe care în Guvernul din care am făcut parte o dusesem la punctul "aderare în doua etape cu un calendar", în timp ce acuma nu mai ştim nimic de Schengen... dar ce înseamnă Schengen? Înseamnă că nu mai avem graniţa cu Ungaria, în primul rând că e coridorul nostru terestru spre Occident. Prin urmare, ce vrem? Să punem sârma ghimpată din nou pe frontiera româno-ungară sau să fie, cum se întâmpla între toate statele din aria Schengen, că dacă nu eşti atent şi n-ai văzut un mic panou nu îţi dai seama că ai trecut în altă ţară?

Rep.: Poate că unii români au resentimente, poate că domnul Titus Corlăţean a citit şi dumnealui istoria scrisă de Nicolae Iorga...

T.B.: Nu, dar a fost în anii '80 o şcoala naţionalist-ceauşistă de istoriografie foarte agresivă antimaghiară, pe partea cealaltă ni s-au servit, la fel, mingi de genul "istoria scandaloasă a Transilvaniei". Noua generaţie de istorici români au pus sub analiza toate documentele şi s-a ajuns la o istorie nonrevizionistă în care e respectat tot ce ţine de ordinea post Versailles.

Rep: Aţi amintit că UDMR a fost mai tot timpul la guvernare - aşa este, dar tot dvs. aţi afirmat că sunt tot mai puţini etnici maghiari. De ce nu este, spre exemplu, un partid al romilor la Guvernare? Sunt mult mai mulţi...

T.B.: Mai mulţi, mai divizaţi, după cum am văzut din criza de succesiune "dinastică". La fel avem Consiliul Naţional pentru Combatere a Discriminării, toate institutele...

Rep: Dar de ce nu este la guvernare o minoritate care este mai mare?

T.B.: Întrebaţi-i pe ei, nu ştiu.

Rep.: Dar dvs., la un viitor guvern din care aţi face parte, îi luaţi în calcul?

T.B.: Avem un Partid al Romilor reprezentat în Parlament, mai mult nu ştiu ce proiecte au, dar, în orice caz, trebuie să îi integram prin educaţie, să încercăm să reducem abandonul şcolar în rândul acestei comunităţi pentru că foarte mulţi sunt sedentarizaţi. Cei care stau pe loc ar trebui ajutaţi de orice Guvern să-şi ţină copiii la şcoală pâna când ei pot să devina activi pe piaţa muncii.

Rep.: Dar credeţi că ar putea fi o problemă dacă această minoritate devine majoritară ca număr în România?

T.B.: Nu ne punem probleme de genul asta, e un spor natural în toate comunităţile. Ce ne îngrijorează pe noi la PMP este analiza datelor de recensamânt - e clar că tendinţa de descreştere demografică este prezentă şi la noi, ca şi în restul Europei, ca şi în Federatia Rusă şi credem că trebuie construite condiţii socio-profesionale pentru ca tinerele familii să fie mai încurajate să faca un copil sau mai mulţi. Deocamdată, dacă n-ai infrastructură destulă, grădiniţe şi aşa mai departe, sigur că oamenii ezită.

Vom reveni.

Alexandra ANTON