Băsescu, faţă în faţă cu tinerii din partid. Liderul PMP nu exclude o candidatură

Şcoală de vară... în septembrie

Organizaţia de tineret a Partidului Mişcarea Populară a organizat în perioada 9-11 septembrie şcoala de vară a tinerilor, în Venus. La Neptun a avut loc şedinţa în care invitatul special a fost preşedintele partidului, Traian Băsescu.

Deschiderea evenimentului a fost dată de către Valeriu Steriu, fost preşedinte UNPR, actual preşedinte al PMP Bucureşti. „Dacă sunteţi curajoşi, lucrurile se schimbă. Am văzut de foarte multe ori politicieni vârstnici care au împrietit în anumite ritmuri, tocmai de aceea rolul vostru, al tinerilor, este de a debloca aceste forţe şi de a veni cu un spirit nou, cu schimbări în societate pe care, de foarte multe ori, politicienii nu le mai percep”, a declarant Valeriu Steriu, în deschidere.

Organizaţia PMP Constanţa, prin vocea liderului Claudiu Palaz, susţine proiectele unionist ce au loc în această perioada. Pe 10 septembrie, s-a lansat, la Chişinău, Unirea TV, singurul post TV cu caracter unionist din Republica Moldova. „Noi avem ca program de ţară Unirea cu Moldova, susţinem acest lucru, preşedintele Traian Băsescu este un susţinător şi este cel care a lansat această provocare pentru clasa politică românească. Vom susţine şi vom milita până la ultimul membru al partidului Unirea cu Moldova. Nu ar trebui să vă mire prezenţa tinerilor din Basarabia alături de PMP, pentru că noi îi considerăm ca acasă, ne-am salutat, chiar ne-am simţit ca acasă, nu că sunt ei de acolo şi noi de aici”, a declarant Palaz.

Traian Băsescu a luat cuvântul şi a vorbit deschis către sala plină de viitori şi actuali politicieni. Tinerii din partid l-au primit în ropot de aplauze pe fostul Preşedinte al României. Băsescu le-a oferit sfaturi „părinteşti” şi i-a îndemnat să aibă o comunicare eficientă şi să se organizeze cum ar trebui ca să nu facă greşeli. Asta i-a reamintit politicianului de greşelile sale din trecut, pe care şi le asumă. Îm schimb, a subliniat ce tineri a putut să promoveze şi nu l-au dezamăgit.

„Îmi aduc aminte că în 2004, eram la PD atunci, am luat decizia să trimitem în administraţiile locale oameni din organizaţiile de tineret şi au reuşit, sunt politicieni buni, oameni care s-au afirmat şi oameni care acum reprezintă ceva în comunităţile lor. 2004, atunci au apărut de la organizaţiile de tineret Scriparu la Braşov, Ghiţă Falcă la Arad, Vâlcov la Slatina, Boc la Cluj! Au reuşit şi au devenit politicieni recunoscuţi. Este şi incidentul Vâlcov, dar ca administrator a confirmat”, a spus Traian Băsescu.

O basarabeancă l-a întrebat pe Băsescu despre situația cu Republica Moldova, iar spiritual unionist nu a lipsit din vorbele sale. Declarat un promoter al unirii României cu Moldova, a precizat: „Pentru a înțelege situația adevărată din Moldova, din capul locului eu spun că sunt unionist, declarat din timpul mandatului… iar PMP este singurul care și-a asumat ca obiectiv de țară Unirea României cu Republica Moldova.

Nu este o favoare pe care România o face Republicii, ci, în mod egal, România ar avea extrem de mult de câștigat dacă se face Unirea. Privită Republica Moldova din această perspectivă avem următoarele elemente: pentru că eu am avut un interes în problema Republicii Moldova de la primul mandat, s-a făcut un sondaj, în 2005, care a fost pentru uzul instituțiilor statului. Atunci, am constatat că în Republica Moldova curentul unionist era de numai 3%!

La un moment dat, ne-am întrebat ce-i de făcut! Sigur, multe erau de făcut, dar doi piloni am avut în a stimula pe românii din Republica Moldova să privească spre România: bursele pentru tineri, unde am crescut numărul de la 100 la 5.500 de burse anual și acordarea cetățeniei celor care au pierdut-o fără voia lor, până la rude de gradul 4. Aceste politici au dus la începerea unui proces de românizare, de apropiere de România.

În 2014, când mi-am terminat mandatul, dincolo de alte sondaje care apar, unul cu maximă acuratețe arăta că 28% din cetățenii Republicii Moldova sunt pentru Unire! Saltul a fost în nouă ani de la 3 la 28%, dar principalul filon unionist sunt tinerii, în general cei care au învățat în România și cei care vor să trăiască altfel. Pe urmă, am introdus acele reguli că la absolvire primesc automat cetățenia română, sigur trebuie s-o și ceară, dar absolvenții de facultăți primesc cetățenia, s-au tot făcut reglaje.”

Nu au lipsit nici micurile reproșuri îndreptate către guvernarea Ponta: „Trebuie să continuăm această politică, deși ea a fost frânată odată cu venirea guvernului Ponta, nu este un atac, este o constatare, o puteți vedea și dumneavoastră în statistici, în urma înțelegerii pe care a avut-o cu premierul Iurie Leancă, care trece drept un pro-european, dar care, în luna octombrie 1989, era consilier I la Ambasada Uniunii Sovietice, la București! Deci, un om cu limbaj dublu, foarte bine echipat din punct de vedere al cunoștințelor diplomatice, care vorbește patru limbi.

Trebuie să continuăm, cu cât mai mulți români din stânga Prutului vor cunoaște România, cu atât mai mulți vor dori Unirea! (…) Știu că vor sări foarte mulți analiști în capul meu, dar am mai spus-o și o repet: Unirea nu se poate produce având Transnistria ca parte a Republicii Moldova! Nu a fost niciodată pământ românesc, a fost un artificiu administrativ pe timpul lui Hrușciov, când au făcut niște echilibre economice, Moldova nu avea nimic industrial, iar în Transnistria este concentrată destul de multă industrie, de armanent și de hidrocentrale.

Deci, România nu va putea revendica niciodată Transnistria într-un proces de unificare. Să vedeți analiștii de casă ai procesului de neunificare, vor sări probabil diseară să spună: „afectăm granițele!” Adică, vor avea discursul lui Putin. Este actul final al Conferinței de la Helsinki, din 1975, care vizează securitatea în Europa, care interzice modificarea frontierelor prin forță, dar o permite prin soluții democratice. Asta înseamnă că, în timp, când mai bine din jumătate din populația Republicii Moldova va dori Unirea, o vom putea face prin votul Parlamentelor, cum s-a făcut și acum 98 de ani sau prin referendum!”.

Legat de alegerile parlamentare, Traian Băsescu nu a oferit un răspuns clar în legătură cu propria candidatură. Dacă va fi necesar, dacă va fi în avantajul partidului, probabil că voi candida. Dacă vom constata că nu suntem convingători, eu am vrut să facem acest partid ca să facem o altfel de politică, electoratul o să spună: „domnule Băsescu, ești în politică de 24 de ani, cum vrei să mă convingi că PMP face altfel de politică dacă ești pe lista de candidați?” Va trebui să vedem care este soluția corectă pentru partid și voi face ceea ce trebuie pentru partid. Dar, vom face niște analize sociologice atunci”, a declarant președintele PMP.

Mișcarea surpriză a PMP a fost racolarea lui Aurelian Mihai, deputat de diaspora,care a fost de partea liberarilor ani de zile.

Claudia CORBU