Bazilica paleo-creştină din curtea Colegiului "Mihail Eminescu" se degradează continuu

Nu sunt bani sau este lipsă de interes?

Colegiul "Mihai Eminescu" din Constanţa are un adevărat istoric. În anul 1878 se instalează în conacul de lemn - în care cea mai mare parte era ocupată de grajduri - Remus Opreanu, primul prefect român. Conacul a fost transformat în prefectură românească şi s-a făcut încercarea înfiinţării primului muzeu de arheologie. În 1883 conacul ia foc şi terenul este lăsat în paragină până până în 1906. Prefectul scoate atunci terenul la licitaţie şi este cumpărat de Primăria Constanţei care construieşte primul tronson. În anul 1919, părinţii care aveau fete, şi doreau să le emancipeze, l-au determinat pe Ferdinand I să dea un decret legal de înfiinţare a Externatului de Fete "Domniţa Ileana". Apoi liceul s-a numit "Mircea cel Bătrân" şi abia din 1931 a funcţionat sub denumirea pe care o are şi astăzi. Ceea ce puţină lume ştie însă este că în curtea colegiului, dedesubtul unei trape se află o bazilică paleo-creştină, datată din secolele III-IV, descoperită în anul 1965 de profesorul Romulus Popa Bran şi care din păcate nu a putut fi salvată în întregime. Se presupune că în acel loc a fiinţat Episcopia Tomisului, pentru că se află cam la mijlocul vechii cetăţi Tomis. Partea care s-a păstrat este de fapt un osuar în care se presupune că au fost adăpostite osemintele episcopilor. O parte din picturile acesteia se mai păstrează, însă, din cauza umezelii, cealaltă parte s-a şters. Apa se infiltrează continuu. "Am făcut în repetate rânduri tot felul de demersuri să obţinem fonduri ca să o putem salva, sau cel puţin partea de sus să o putem izola. Nu s-a întâmplat acest lucru din păcate şi a continuat să se deterioreze. În interior se află pictura originală, cu motive florale, deci motive vegetale, nu putea fi altfel, pentru că era un osuar. Se mai păstrează şi ancadramentul uşii care este din piatră masivă. Are în interior trei nişe, una mai mare şi două mai mici, unde presupunem că s-au păstrat osemintele arhiepiscopilor Tomisului. De altfel şi la bisericile de astăzi, la mănăstiri în mod special, există un osuar, un loc unde se păstrează osemintele călugărilor. Aşa se proceda şi în perioada paleo-creştină", a declarat, pentru "Replica", Paula Adriana Pop, profesor de istorie la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Constanţa. Interesaţi să ştim ce soartă va avea bazilica în continuare, am cerut părerea ministrului culturii, Puiu Haşotti, care a declarat pentru "Replica" următoarele: "Există două posibilităţi. Trebuie făcut în primul rând un plan de restaurare, care va fi apoi înaintat municipalităţii, Consiliului Judeţean sau Programului Naţional de Restaurare, care la rândul lui va prezenta programul Institutului Naţional de Restaurare".

Marieta ŞTEFAN