Beneficiile cafelei în afecțiunile hepatice

Cafeaua are efecte benefice dovedite asupra sănătății ficatului, de aceea este recomandată în afecțiunile hepatice, în cazul în care nu există afecțiuni asociate care să nu permită consumul de cofeină.

Sursă foto: Shutterstock

Cafeaua este o băutură extrem de populară la nivel mondial, dar și extrem de controversată, cu unele voci care îi susțin beneficiile și altele care condamnă consumul. Răspunsul uman la cafea sau cofeină poate varia foarte mult de la o persoană la alta, însă, în general, dozele scăzute până la moderate de cofeină (50-300 mg pe zi) pot duce la creșterea vigilenței, energiei și capacității de concentrare, în timp ce dozele mai mari pot avea efecte negative, cum ar fi anxietatea, neliniștea, insomnia și creșterea ritmului cardiac, scrie doc.ro.

Cine ar trebui să fie atent în mod special la câtă cafea consumă?

Pacienții care au dificultăți în a-și gestiona tensiunea arterială ar trebui să fie atenți la cantitatea de cafea consumată, iar femeile însărcinate sunt sfătuite să nu consume mai mult de 200 mg de cofeină zilnic, deci aproximativ o cană de cafea la filtru, deoarece cofeina trece prin placentă la făt și a fost asociată cu pierderea sarcinii și cu o greutate prea mică la naștere.

În principiu, rezultatele cercetărilor științifice asupra cafelei indică mai multe beneficii pentru sănătate ale acestei băuturi decât neajunsuri, dacă este consumată responsabil și în funcție de toleranța fiecărei persoane în parte.

Cafeaua are efecte hepatoprotectoare dovedite științific

În ultimii ani, o serie de studii s-au concentrat pe potențialele efecte benefice ale cafelei, în special atunci când vine vorba despre pacienții cu afecțiuni hepatice. S-a constatat, în urma acestor cercetări, faptul că un consum regulat de cafea are efecte benefice asupra ficatului, fie el și bolnav, ba chiar poate combate infecția cu virusul hepatic B.

Un număr din ce în ce mai mare de publicații științifice din Europa și SUA subliniază efectele benefice ale cafelei la persoanele cu afecțiuni hepatice. Această băutură antioxidantă are efecte hepatoprotectoare, întârziind dezvoltarea fibrozei hepatice, reducând riscul de carcinom hepatocelular chiar și la persoane cu ciroză și totodată scăzând mortalitatea globală la persoanele cu sau fără afecțiuni hepatice.

Rapoarte recente sugerează că adulții pot consuma zilnic până la 400 mg de cofeină fără un risc semnificativ, ceea ce reprezintă 4 cești de cafea obișnuită pe zi, deci două căni. Atunci când pacienții nefumători au fost evaluați, s-a dovedit faptul că un consum ridicat de cafea a redus mortalitatea cauzată de cancer, tulburări circulatorii, boli digestive și respiratorii.

Consumul de cafea poate scădea transaminazele

Nivelurile transaminazelor hepatice și gama glutamil transferazei (GGT) sunt reduse la pacienții cu consum semnificativ de cafea chiar și în prezența consumului de alcool. Patru sau mai multe cești de cafea consumate zilnic au redus rata mortalității în bolile hepatice cu până la 71%. Aportul de cafea îmbunătățește supraviețuirea pacienților cu ciroză cunoscută, în așteptarea transplantului de ficat, și îmbunătățește totodată supraviețuirea după transplantul hepatic.

O meta-analiză recentă a sugerat reducerea apariției sindromului metabolic la pacienții cu ficat gras non-alcoolic prin consumul regulat de cafea.

Un alt studiu recent a evaluat relația dintre cafea și prezența steatohepatitei nealcoolice (NASH) documentată histologic prin biopsie hepatică. Deși s-a observat o mai mică incidență a steatohepatitei la cei cu un consum mai mare de cafea, nu a fost dovedită nici o asociere statistică între creșterea consumului de cafea și prezența sau absența NASH, însă există totuși o reducere a fibrozei la pacienții cu ficat gras.

Proprietățile benefice ale cafelei asupra ficatului nu se schimbă în funcție de modul de preparare a cafelei. De asemenea, este important că pacientul să adopte un stil de viață sănătos, să renunțe la alcool și la fumat, precum și la alimente procesate, dacă dorește să mențină sănătatea ficatului.

Cafeaua poate fi de ajutor și în cazul altor afecțiuni

Unele publicații completează aceste informații despre beneficiile cafelei, vorbind despre efectul benefic al cafelei la pacienții cu boală Parkinson, diabet zaharat, accident vascular cerebral, boli ale vezicii biliare și afecțiuni hepatice cronice.

Cum consumi cafeaua pentru a profita din plin de beneficiile sale?

Iată câteva recomandări pentru a profita de beneficiile cafelei și de a o consuma în siguranță:

Bea cafea cu cofeină doar în prima parte a zilei

Multe persoane nu își dau seama că insomniile cu care se confruntă pot avea legătură cu consumul de cafea la ore nepotrivite. Cafeaua conține cofeină, care oferă energie și ajută la o mai bună concentrare, de aceea este indicat să fie consumată până în ora 14.00. Dacă vrei să mai beai o cafea și după această oră, alege una fără cofeină.

Nu exagera cu consumul

Urmărește cum te simți atunci când beai cafea, ce efecte are consumul acestei băuturi asupra ta. Dacă observi că te confrunți cu palpitații, neliniște, transpirație inexplicabilă altfel, redu consumul și cere sfatul medicului de familie.

Nu pune zahăr în cafea

Deși cafeaua în sine, așa cum am discutat, este o băutură sănătoasă cu multe beneficii, zahărul nu este un ingredient pe care să-l vrei în alimentația ta zi de zi. Dacă pui o linguriță de zahăr brun în cafea sau un îndulcitor natural pe bază de stevia este una, dar dacă fiecare cafea pe care o bei este încărcată cu 3-4 lingurițe de zahăr, acest lucru contribuie la creșterea nedorită a glicemiei, la creșterea în greutate și la creșterea riscului de boli de inimă.

Nu pune în cafea frișcă și diverse creme din comerț

În magazinele alimentare se găsesc o mulțime de creme care promit că dau un gust mai bun cafelei, însă adevărul este că multe conțin și zahăr și aditivi artificiali de care nu ai nevoie în viața ta. La fel, multe feluri de cafea pe care le găsești în magazinele de tip „to go” (pe care le poți lua la pachet) conțin mult zahăr și frișcă. Mai sănătos este să beai cafea făcută de tine, acasă, în care pui, pentru aromă, ingrediente simple și naturale, cum ar fi un praf de scorțișoară, de ghimbir sau de cardamon ori o felie de lămâie. Sau, dacă îți iei cafea pe drum, alege una neagră, simplă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.