Beţia adâncurilor: ce este şi cine suferă de ea! Explicaţiile sunt INCREDIBILE
Beţia adâncurilor: ce este şi cine suferă de ea! Explicaţiile sunt INCREDIBILE
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestBeția adâncurilor... nu, nu este vorba de un nou tip de alcool, ci de un efect des regăsit la scafandri, care poartă denumirea oficială de narcoză. Este efectul indus de azotul respirat sub presiune, la adâncime, care dă un efect halucinogen, identic cu intoxicația etilică. Acesta este motivul denumirii „populare”. Emil Avram, resposabil în pregătirea scafandrilor la Centrul de Scafandri Constanța a vorbit cu reporterii „Replica” de Constanța despre testele pe care le dau tinerii pentru a deveni scafandri profesioniști.
„La Centrul de Scafandri, mai precis în laboratorul hiperbar avem un ansamblu de scufundare simulată, care este utilizat pentru testarea și antrenamentul scafandrilor. Avem un ansamblu format dintr-un simulator central și două barocamere. Barocamerele sunt folosite pentru testarea scafandrilor la testele de barofuncție și testele de oxigen, care constă în presurizarea lor până la 18 metri, pentru a vedea permeabilitatea căilor aeriene și pentru a depista eventualele crize hiperoxice care apar în timpul testelor cu oxigen.
Sunt anumite persoane care nu tolerează oxigenul respirat sub presiune. Netolerând oxigenul sub presiune nu putem să tratăm persoana în eventuala apariție a accidentelor de decompresie. De asemenea, avem teste de narcoză pentru scafandri lucrători subacvatici, care pătrund mai adânc în fundul mării. Avem teste la 72 de metri cu aer, în care depistăm narcoza azotului sau beția adâncurilor.
Azotul respirat sub presiune, începând de la adâncimi de peste 35 de metri crează o stare de euforie, identică cu intoxicația etilică. Ca și atunci când un scafandru bea două beri sau sute de grame de alcool. Manifestările sunt diferite. Nu putem să îi încadrăm pe scafandri într-o anumită tipologie, dar dând teste de memorie sau teste matematice, putem să vedem dacă sunt afectați de azotul respirat sau au intrat în narcoză.
Testele sunt destul de dure, în sensul că de la 72 de metri nimeni nu scapă de această narcoză. Unii nu mai vor să coopereze, alții o iau pe cont propriu, în sensul că fac ce cred ei că este de cuviință. Nu răspund la comenzi, testele matematice sunt depreciate față de suprafață. După ce se termină testele, revin la suprafață și analizăm rezultatele. Unii pot fi foarte buni scafandri de mică adâncime, să zic așa, sau scafandri până în 40 de metri și nu pot să ducă această meserie mai jos. De aceea, am impus aceste teste”, a spus Emil Avram.
Scafandrii care lucrează la adâncimi mari sunt supuși la teste și mai dure pentru a putea fi profesioniști. Așa cum spuneau mulți, un scafandru nu trebuie să greșească pentru a putea fi în viață după ce încheie misiunea. De asta, testele sunt riguroase și precise pentru a evita tragediile din situațiile reale.
„Mai sunt testele pentru scafandri profesioniști, la 180 metri, în care evaluăm tremurul postural. Sunt niște aparate, niște așa numite encefalograme, care se montează pe capul său și depistăm tremurul extremităților, care la unii poate fi mai profund, iar la alții mai puțin evident. De asemenea, facem pentru scafandri lucrători subacvatici scufundări în simulator. Scafandrul nu mai este autonom, cuplat la un costum, la o mască facială, prin care îi vine aerul. Avem și comunicații și camere de luat vederi, iar aceștia sunt scafandri adevărați profesioniști. Ei se duc să facă anumite activități – să lucreze pe conducte subacvatice, să sudeze, să taie, să lucreze cu scule hidraulice și pneumatice, să monteze conducte la platforme, unde este nevoie de timp mai mari de lucru. Ei se scufundă cu costume cu apă caldă pentru că la adâncimile la care evoluează ei apa are temperaturi scăzute, indiferent de anotimp”, a punctat Avram.
Există mai multe tipologii de scafandri, pe care Emil Avram le-a prezentat, fiecare având o importanță în domeniul în care lucrează. „Scafandri sunt împărțiți în: scafandri de categoria a III-a – 0-40 de metri, aici avem scafandri de bord 0-12 metri, iar apoi avem scafandri lucrători subacvatici, care se încadrează în adâncimi de până la 60 de metri, și scafandri salvatori care sunt peste 60 de metri. În cadrul acestor categorii pot fi scafandri de luptă – EOD, de incursiune, luptători”, a punctat Emil Avram.
Claudia CORBU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News