Bisericile vor primi energie ieftină de la stat

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că forma finală a OUG 119/2022, care urmează să fie adoptată de Camera Deputaților, forul decizional, va include mai multe categorii de consumatori de energie electrică care vor plăti un preț plafonat, de 1 leu/kWh, printre ele fiind menționate și bisericile, alături de familiile monoparentale, cele cu mai mult de trei copii și societăţile de apă-canal.

Prețul plafonat pentru biserici, introdus la Senat

Decizia a fost luată în coaliție și reprezintă o asumare de către partidele de guvernământ a modificărilor pe care Senatul deja le-a făcut în ce privește OUG 119 în luna septembrie, întrucât forma inițială adoptată de Guvern nu menționa cultele ca beneficiare ale plafonării prețului la energia electrică consumată.

Actul de bunăvoință al senatorilor, asumat și de către coaliția PSD-PNL-UDMR, adaugă încă o facilitate la cele deja existente pentru toate cultele din România, nu doar pentru Biserica Ortodoxă. Diferența este că acum bisericile devin beneficiare ale unei măsuri de protecție socială, în primul rând, spre deosebire de facilitățile stabilite anterior, care sunt de natură fiscală.

Iar lista acestor facilități fiscale este destul de mare și a generat controverse în ultimii ani. Dogma „orice venit trebuie impozitat”, care stă la baza împilării fiscale impuse de statele moderne, are o serie lungă de excepții atunci când vine vorba de culte. Regimul fiscal privilegiat de care beneficiază bisericile din România a fost stabilit în forma actuală prin modificările substanțiale aduse Codului Fiscal în 2015.

O serie de scutiri de impozite sunt condiționate de utilizarea sumelor nefiscalizate pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, reparația lăcașurilor de cult și a clădirilor administrative deținute, pentru învățământul religios. Astfel, sunt scutite de impozite veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor de cult, veniturile obținute din chirii, veniturile ce reprezintă despăgubiri primite în procesul de restituire a bunurilor confiscate de statul comunist, precum și alte venituri obținute din activități economice dacă sunt direcționate către activități filantropice sau culturale. Dacă banii din aceste surse sunt investiți, nu vor fi impozitate nici dividendele sau dobânzile obținute de către cler.

Deduceri fiscale pentru o serie lungă de venituri

De asemenea, cultele nu plătesc impozite pe clădiri și pe terenurile aferente, cu excepția celor care sunt destinate utilizării în scop economic. Activitățile economice precum firmele de turism sau de servicii funerare controlate de culte au același regim fiscal ca orice firmă, însă nu sunt fiscalizate sumele plătite de enoriași preoților pentru servicii precum botezurile, nunțile sau înmormântările. Astfel, preoții sunt obligați să dea chitanță enoriașilor, dar nu există o obligație legală pentru eliberarea unui bon fiscal.

Fiscul nu obține bani din contribuțiile în bani sau în natură pe care credincioșii le fac cultului de care aparțin și nici din veniturile din donații sau prin sponsorizări. De asemenea, cultele pot obține venituri din reclamă și publicitate sau închirierea de spații publicitare, fără ca acestea să fie impozitate.

Facilitățile au fost folosite de criticii Bisericii Ortodoxe Române, deși de acestea beneficiază toate cele 18 culte religioase recunoscute oficial de către statul român, nu doar BOR. Patriarhia a reacționat de mai multe ori în ultimii ani la aceste critici, afirmând decizia de acordare a unor facilități fiscale aparține exclusiv statului, după modelul care se aplică și partidelor politice, ONG-urilor, sindicatelor sau universităților.

În ce privește justificarea acestor facilități, BOR susține că rolul său în operele de caritate este unul major, fiind organizația cu cea mai amplă activitate filantropică din țara noastră.

„Niciun stat democratic prin reprezentaţii săi înţelepţi nu-şi sufocă fiscal partenerii sociali cei mai fideli, precum cultele religioase, a căror calitate morală a fost probată concret şi consistent în perioade de criză socială, aşa cum a fost şi cea de pandemie, perioadă de doi ani în care numai BOR a contribuit social-filantropic inclusiv la ajutarea persoanelor şi instituţiilor medicale afectate de pandemie cu o sumă de peste 80.000.000 euro”, se spunea într-un comunicat al Patriarhiei din luna februarie, potrivit fanatik.ro .