Bolile autoimune la copii - care sunt cele mai frecvente, de ce apar și cum se tratează

Sistemul imunitar are rolul de a proteja organismul de germeni și microorganisme, însă uneori, acesta se dereglează și astfel pot apărea bolile autoimune.

Sursă foto: Shutterstock

O boală autoimună atacă țesuturile sănătoase, și așa apar o serie de simptome ce pot induce medicii și pacienții în eroare, mimând alte afecțiuni. Din fericire, rareori copiii au de-a face cu boli autoimune. Afecțiunile de natură autoimună nu se vindecă, însă pot fi ținute sub control prin tratament medicamentos, astfel încât simptomele să fie estompate și evoluția bolii încetinită, scrie doc.ro.

De ce apar bolile autoimune la copii

Așa cum nu se cunosc cauzele bolilor autoimune la adulți, nici în cazul copiilor acestea nu au fost identificate. Oamenii de știință bănuiesc că un cumul de factori precum factorul genetic, factorii de mediu ori dietă bazată pe alimente cu efect inflamator pot contribui la declanșarea unei asemenea afecțiuni.

Factori de risc declanșare boli autoimune la copii

Oamenii de știință au descoperit anumiți factori care pot contribui la creșterea riscului de a dezvoltă o afecțiune autoimună.

Sexul feminin – de pildă, fetele sunt de 3 ori mai expuse riscului de a avea o boală autoimună, în comparație cu băieții. La vârstă adolescenței, riscul fetei crește chiar mai mult, comparativ cu cel al unui băiat. De pildă, bolile precum lupusul sau sclerodermia apar, în peste 85% din cazuri, la persoanele de sex feminin. Pe de altă parte, diabetul de tip 1, care este cea mai frecvența boală autoimună în rândul copiilor, afectează băieții și fetele în aceeași măsură.

Moștenirea genetică – istoricul familial în ceea ce privește bolile autoimune crește riscul copilului de a avea de-a face, la rândul lui, cu o asemenea boală.

Alte boli autoimune – copiii care suferă deja de o boală autoimună, au șanse mai mari de a dezvoltă încă o asemenea afecțiune, în comparație cu copiii care nu au primit un asemenea diagnostic.

Ce boli autoimune apar, în general, la copii

Orice boală autoimună poate afecta și copiii, însă în general afecțiunile autoimune care sunt diagnosticate la copii sunt următoarele:

Diabetul de tip 1

Lupusul

Boală celiacă

Boală Crohn

Sclerodermia

Artrită reumatoidă juvenilă

Dermatomiozită juvenilă

Cum se manifestă bolile autoimune la copii

Sistemul imunitar al copilului care suferă de o boală autoimună devine subit hiperactiv și începe să atace nemotivat țesuturile sănătoase ale organismului, confundându-le cu agenți patogeni.

La fel că și în cazul adulților, și la copii aceste boli se pot manifestă în mai multe feluri. Simptome precum iritațiile cutanate, oboseală, durerile articulare, febra, uscăciunea ochilor/ gurii, durerile de stomac ori atacurile de apoplexie pot fi cauzate de o boală autoimună a copilului.

Citește și Lupusul la copii

Diagnosticarea bolilor autoimune la copii

Depistarea unei afecțiuni autoimune la copii poate reprezenta o provocare pentru cadrele medicale întrucât nu există o analiză specifică ce poate depista o asemenea boală. Medicii fac o serie de teste și analize și, după excluderea unor afecțiuni, pot stabili diagnosticul de boală autoimună. Diagnosticarea corectă a unei boli autoimune poate dura săptămâni, luni sau chiar ani.

Cum se tratează bolile autoimune la copii

Specialiștii în pediatrie reumatică tratează o mare parte dintre bolile autoimune diagnosticate la copii. Însă și alți specialiști pot contribui la realizarea schemei de tratament a copilului care a primit diagnosticul de boală autoimună.

Tratamentul unei boli autoimune este ușor diferit la copii, spre deosebire de adulți. Asta pentru că multe medicamente au reacții adverse puternice și pot reduce speranța de viață a copilului, dacă sunt folosite pe termen îndelungat. Medicamentele folosite în tratarea acestor afecțiuni suprima activitatea sistemului imunitar ori estompează simptomele resimțite.

Stilul de viață adoptat de copil trebuie să fie unul cât mai sănătos, astfel încât boală autoimună să aibă manifestări cât mai blânde. Alimentația copilului trebuie să fie una sănătoasă, care să nu conțină alimente cu potențial inflamator. Odihnă și sportul sunt, de asemenea, importante.