BOMBA BOMBELOR! Turnătorii nu mai scapă de puşcărie dacă îi “servesc” pe alţii procurorilor

În urma Curţii Constituţionale,

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de Decizia Curţii Constituţionale din data de 20 ianuarie 2016 potrivit căreia prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedură penală - „Renunţarea la urmărirea penală” au fost declarate neconstituţionale. Decizia este obligatorie şi, pe cale de consecinţă, procurorii o vor respecta întocmai. Având în vedere însă impactul major asupra activităţii procurorilor din cadrul Ministerului Public (în anul 2015 au fost soluţionate prin renunţare la urmărire penală 134.436 de cauze, în timp ce în 2014 fuseseră soluţionate 86.883 de cauze), se va acţiona pentru identificarea măsurilor de natură să diminueze efectele asupra activităţii de urmărire penală. Totodată, după motivarea deciziei Curţii Constituţionale, va fi sesizat Ministerul Justiţiei, pentru a se promova în regim de urgenţă un proiect de act normativ în vederea punerii în acord a dispoziţiilor Codului de procedură penală cu Decizia Curţii Constituţionale. Aşadar, autorii noilor coduri în materie penala au primit încă o lovitură de la Curtea Constituţională, condusă de Augustin Zegrean. Judecatorii CCR au declarat neconstituţionale alte doua articole din noul Cod de procedură penală: art. 318, intitulat „Renunţarea la urmărirea penală”, şi art. 250 alin. (6), privind “contestarea măsurilor asiguratorii”. CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din noul Cod de procedură penală, reţinând, în esenţă, ca acestea încalcă principiul legalităţii, definit de art. 1 alin. (5) din Constituţie, şi contravin prevederilor art. 124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează prin instanţele judecătoreşti stabilite de lege. Iată ce a precizat CCR, referitor la art.318: „În ziua de 20 ianuarie 2016, Plenul Curţii Constituţionale, investit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.318 din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: “(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurarile concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia. (2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduită avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii. (…)”.

Conform interpretărilor “la cald”, decizia CCR ar lovi în plin şi practica din ultima perioadă, care îi poate scăpa de urmărirea penală pe cei care colaborează cu procurorii şi oferă “la schimb” fapte sau alte persoane care au comis fapte penale.