Brăiloiu: „Conceptele sunt inedite. Soluțiile mai întârzie”

Senatorul PSD, Tit Liviu Brăiloiu, a susținut o nouă declarație politică în plenul Parlamentului, făcând referire la câteva aprecieri făcute de președintele Franței, Emmanuel Macron, în timp ce a ținut un discurs la Strasbourg, pe 17 aprilie.

„Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația politică de astăzi doresc să mă refer la câteva aprecieri și concepte prezentate de președintele Franței, domnul Emmanuel Macron, în laboriosul său discurs din data de 17 aprilie, ținut la Strasbourg, în fața Parlamentului European.

Desigur, Franța este un actor politic important în lume, o mare putere europeană, stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și cofondator al UE, al cărei „cuvânt” are greutate, dar independent de toate aceste calități incontestabile și meritorii, eu am perceput ideile și conceptele acestui discurs ca român, cetățean și parlamentar al unui stat membru de 11 ani al UE, stat care acționează conștient de misiunile sale la frontiera de est a Uniunii și nicidecum în simpla și neonoranta postură de „ascultător și executant necondiționat.”

În cele câteva zile care au urmat datei menționate, analiștii politici au „disecat” aproape fiecare frază a discursului președintelui francez, apreciind exercițiul stilistic și retorica acestuia, dar făcând și unele referiri la ideile și conceptele prezentate, referiri mai mult sau mai puțin curajoase, obiective sau de esență. Fără să contrazic vreuna din analizele apărute în spațiul public, concluzia personală este aceea că, în prezent, retorica, figurile de stil, conceptele inedite, dar nu îndeajuns și clar definite, nu rezolvă problemele actuale ale UE, nu vin cu soluții viabile și mai ales acceptabile pentru viitorul tuturor statelor europene, ci dimpotrivă, creează senzația unei adânciri a inegalităților, a divergenței problemelor pe care le au de rezolvat mai ales statele relativ nou primite în UE, cum este și România.

Așa cum am afirmat în fraza anterioară, unul din conceptele inedite expuse a fost acela de „suveranitate europeană reinventată.” Este un concept interesant, inedit, cu siguranță îndrăzneț, dar peste care apreciez că președintele Macron a trecut mult prea ușor, fără să explice și modul în care s-ar putea realiza în acțiunea politică practică. Drept urmare, sunt îndreptățit să mă întreb: într-o Europă în care deja se evidențiază calea progresului în două viteze, adică selectiv, se prefigurează și două tipuri de suveranitate? Cu alte cuvinte, „suveranitatea europeană reinventată” a unora ar trebui ferită de năzuința firească a noilor state membre, mai puțin dezvoltate, cum este și România, de a-și afirma suveranitatea prin progres economic și social, contribuind astfel la progresul armonios al întregii Europe ? Nu aceasta este însăși esența existenței Uniunii Europene?

În acest context, în care apreciez că a fost sugerat destul de clar viitorul european, România nu poate progresa în mod real și durabil ca anexă a unui grup de state vestice dezvoltate, care monitorizează și „îndrumă” pe baza propriilor concepte și mai ales interese ce se doresc a fi ale întregului continent, fără o consultare și o dezbatere prealabile și deschise.

S-a mai afirmat, tot cu efect stilistic, despre „democrația autoritară în dauna autorității democrației.” Stilistic, da. Dar practic? Practic, în cazul României, aceasta a însemnat cât se poate de concret vizita și întâlnirea în secret a ministrului francez de externe cu procurorul șef al DNA. Într-adevăr, în dauna autorității democrației ! Mai mult, exact în această notă se înscrie și „lauda” adresată președintelui Klaus Iohannis, respectiv că „nu-și lasă țara din mână.” Aceste două exemple sugerează faptul că președintele Macron fie a fost ironic la adresa președintelui Iohannis, fie că este întru totul de acord și susține, așa cum ar fi și normal, activitatea legislativă a coaliției PSD-ALDE de a asigura cu adevărat respectarea principiilor statului de drept, respectiv acea clamată autoritate a democrației.

În finalul declarației politice de astăzi doresc să mă refer și să dezvolt una dintre ideile expuse în discursul președintelui Emmanuel Macron, respectiv aceea că „la actualele ambiții trebuie să adăugăm ambiții noi.”

Personal, în calitatea de cetățean și parlamentar român, chiar asta îmi doresc să fac, respectiv ambiția de a promova și apăra cu aceeași asiduitate interesele statului și ale cetățenilor români în raporturile lor cu celelalte state, instituții și cetățeni din Europa, conform principiilor înscrise în tratatele constitutive, așa cum am procedat prin toate declarațiile politice și în întreaga mea activitate legislativă.

Așadar, la „ambiția” mai veche sugerată în discurs privind crearea unor instituții proprii exclusiv Zonei Euro, cred că trebuie să avem determinarea și „ambiția” de a spune că astfel s-ar diviza actuala construcție și s-ar crea, practic, două Uniuni Europene. Parlamentul, Guvernul, președintele României, conform obligațiilor constituționale, se impune să aibă „ambiția” de a respinge această nouă diviziune a Europei, chiar dacă mai subtilă, acest adevărat zid instituțional între statele membre ale UE.

De asemenea, instituțiile enumerate este imperios necesar să întreprindă toate demersurile posibile împotriva „ambiției” total nefondate a câtorva state de a ține România în afara spațiului Schengen, deși de mai mulți ani ( din luna decembrie 2010) a îndeplinit toate condițiile tehnice impuse.

Ultimele evoluții în domeniul respectării principiilor statului de drept în România, inclusiv prin adoptarea noilor legi ale justiției, impun de urgență eliminarea nedemocraticului Mecanism de Cooperare și Verificare, menținut cu ambiție și fără nici un temei tot de mai bine de opt ani. Mai mult decât atât, argumentez și susțin conceperea unui mecanism unic de monitorizare privind respectarea principiilor statului de drept, care să includă o informare corectă, completă, transparentă și multilaterală, fără excluderea apriori a punctului de vedere și argumentelor unuia sau altuia dintre partidele care guvernează în urma exprimării votului popular, așa cum se întâmplă în special față de Partidul Social Democrat de mai mult de un an.

În final, tot în calitatea de cetățean și parlamentar român, având în vedere aceste câteva considerente, apreciez că vineri, 27 aprilie, la Bruxelles, întrevederea separată, deja planificată, a președintelui Klaus Iohannis cu președintele Emmanuel Macron reprezintă o oportunitate deosebită pentru prezentarea punctului de vedere și susținerea intereselor României în construcția europeană ale cărei coordonate au fost expuse în discursul din 17 aprilie”, a spus Tit Liviu Brăiloiu în plen.