REPLICA ONLINE CONSTANTA

10.4° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
10.4° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Brăiloiu critică în termeni duri MCV: „Obligații, da. Drepturi, deocamdată nu”

Brăiloiu critică în termeni duri MCV: „Obligații, da. Drepturi, deocamdată nu”

Replica API 12 aprilie 2018 | 19:19 283

Senatorul PSD Liviu-Tit Brăiloiu a prezentat o declaraţie politică referitoare la situaţia MCV. Iată declaraţia:

„Cu două săptămâni în urmă, în declarația politică intitulată „MCV, între caducitate și obediență”, argumentam pe larg nedreptatea care se face României prin adoptarea, dar mai ales prin menținerea nejustificată a acestui instrument juridic, inexistent în tratatele UE, precum și caducitatea acestuia încă de la data de 1 ianuarie 2010. Tot cu acel prilej îmi exprimam acordul deplin față de actul de responsabilitate politică pe care îl reprezintă Scrisoarea primului-ministru, doamna Viorica Dăncilă, adresată domnului Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, privind practica devenită curentă, de-a lungul multor ani, de a se solicita informații din dosarele penale aflate în lucru la instanțele de judecată sau la structurile de Parchet.

Chiar în aceeași zi, politicos, președintele Juncker a precizat că răspunsul va fi dat în cel mai scurt timp. Deși nu se impun investigații de amploare, documentele fiind la îndemână, răspunsul încă se lasă așteptat. Desigur, un răspuns va veni, la fel de politicos și dătător de speranță, așa cum este, încă din martie 2011, promisiunea aderării de drept a României la spațiul Schengen.

Am făcut această comparație, care nu este deloc forțată, deoarece admiterea României în spațiul Schengen este o problematică strâns legată de MCV, la fel de complexă, de neavenită și de nedreaptă. Complexă, pentru că evaluarea celor șapte domenii (criterii), făcută de experții UE și finalizată în decembrie 2010, a concluzionat că România îndeplinește toate condițiile tehnice de aderare; neavenită, pentru că interese și prejudecăți ale unor state membre ale UE sunt transformate în „argumente” care contrazic criteriile tehnice; total nedreaptă, chiar ofensatoare, pentru că, împotriva principiilor care stau la baza funcționării UE, state cum sunt Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein fac parte din acest spațiu fără să fie membre ale Uniunii și mai ales fără să fie verificată capacitatea acestora de a face față problematicii privind securitatea internă.

După cum cunoașteți, România aplică cu cea mai mare bună-credință toate dispozițiile și acționează ca membru de facto pentru securitatea spațiului Schengen, gestionând eficient peste 2000 de km de frontieră externă a UE, într-un spațiu geopolitic și geostrategic deosebit de complex, fiind totodată și unul din pilonii de bază ai flancului estic al NATO, apreciat ca atare în cadrul Alianței.

Mai mult decât atât, în întreaga perioadă 2011 – 2017, dar și în acest început de an, pe lângă toate condițiile tehnice îndeplinite în totalitate, România s-a remarcat și printr-o intensă activitate parlamentară specifică, respectiv analizarea și transmiterea operativă a hotărârilor privind adoptarea Propunerilor de Regulament ale Parlamentului European și ale Consiliului pe teme de interes major pentru UE, respectiv pentru statele aparținând spațiului Schengen.

În acest context, doresc să supun atenției dumneavoastră faptul că, așa cum a rezultat din dezbaterile avute în ședințele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, unele prevederi ale acestor Propuneri de Regulament atenționează în mod explicit asupra posibilității de a avea „un impact suplimentar indirect asupra unei serii de drepturi fundamentale”, cum ar fi dreptul la respectarea vieții private și în special a dreptului la identitate ( COM (2017) 793 final, dezbătut săptămâna trecută ), precum și faptul că unele controale pe date biometrice „pot fi percepute în contradicție cu dreptul la demnitate”.

De asemenea, se prevăd bugete de milioane de euro ( 424,7 milioane euro, același COM(2017) 793 final ), fără să fim informați despre cota de participare a României și impactul asupra bugetului de stat, precum și despre beneficiile preconizate, estimate tot în zeci de milioane de euro, dar care revin în principal (dacă nu în totalitate!) statelor membre Schengen.

Desigur, măsurile preconizate sunt necesare și binevenite pentru consolidarea multiplelor domenii privind securitatea spațiului Schengen, a întregii Uniuni, așa cum ar fi, de exemplu, interoperabilitatea sistemelor de informații Schengen (SIS, la care România este parte), cooperarea polițienească și judiciară etc., în condițiile în care, în ultimii trei ani, UE s-a confruntat cu o creștere a numărului de cazuri de trecere neregulamentară a frontierelor sale și cu o amenințare crescândă la adresa securității interne.

Deși Comisia pentru afaceri europene, celelalte Comisii permanente sesizate, inclusiv plenul Senatului în întregul său acționează și transmit cu promptitudine hotărârile luate privind adoptarea acestor propuneri, se ridică totuși o serie de întrebări pe probleme care, pe parcursul atâtor ani, nu își găsesc corespondent în realitatea cotidiană: de ce se solicită și României, în mod expres, îndeplinirea unor obligații privind transpunerea în legislație a măsurilor respective, în condițiile în care acestea vizează explicit statele membre Schengen, deci fiind în contradicție cu statutul României de țară din afara acestui spațiu ? Corelativ, de ce și pe ce criterii se amână sie die acceptarea în spațiul Schengen a României, în condițiile în care, de șapte ani, îndeplinește în totalitate condițiile tehnice impuse pentru aderare, inclusiv măsurile legislative solicitate tuturor celorlalte state, și tot de șapte ani acționează eficient ca un membru de facto al acestui spațiu? Ce acțiuni concrete au inițiat, cunoscând aceste realități, toate grupurile europarlamentarilor români pentru promovarea și îndeplinirea acestui interes major al României, de fapt pentru respectarea acestui drept ? Cum acționează diplomația românească pentru demontarea așa-ziselor argumente ale unor țări europene care se opun cu obstinație admiterii de drept a României ? În sfârșit, privind admiterea țării în Schengen, ce acțiuni concrete și ce rezultate a obținut domnul Klaus Iohannis pe timpul deselor deplasări în străinătate, dar și ca membru al Consiliului Europei, mai ales că se vehiculează ideea accederii domniei-sale în funcția de președinte al acestei importante instituții europene ?

Toate acestea, și multe altele, sunt concluzii și întrebări firești pe care le-am pus în ședințele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în calitatea de vicepreședinte al acesteia, cu atât mai mult cu cât o mare parte a Propunerilor de Regulament sunt de competența Comisiei, respectiv a structurilor de specialitate pe care le coordonează legislativ și prin control parlamentar.

Președintele Comisiei Europene a promis, la începutul acestui an, că până la 1 ianuarie 2019 România va fi în Schengen, iar MCV va fi ridicat. Dat fiind faptul că țara noastră, de 12 ani membră a UE, se pregătește cu seriozitate pentru preluarea Președinției Consiliului Europei, tot de la data amintită, îmi exprim încrederea că promisiunea domnului președinte Juncker nu este de complezență și nici diplomatică, ci va fi onorată, bazându-se pe realitățile politice, economice și socio-umane existente astăzi în Europa și în România, precum și pe evoluția acestora”.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367